Locurile de muncă pentru tineri, principala prioritate indicată de români pentru Guvernul Niculescu (Sondaj INSCOP)

Crearea de locuri de muncă pentru tineri ar trebui să fie principala prioritate a Guvernului condus de Luca Niculescu în următoarele șase luni, consideră 23,9%...

Crearea de locuri de muncă pentru tineri ar trebui să fie principala prioritate a Guvernului condus de Luca Niculescu în următoarele șase luni, consideră 23,9% dintre români, arată Barometrul Informat.ro – INSCOP Research. Reducerea inflației și a costului vieții este indicată de 19,2%, iar creșterea veniturilor populației de 16,4%.

Combaterea corupției ocupă locul al patrulea în clasamentul priorităților, menționată de 14,1% dintre participanți.

Reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor statului este indicată de 11,1% dintre participanți.

Citește șiȘeful Nvidia, convocat de republicani în Congres pentru a da explicații despre presupusele legături cu serviciile secrete chineze

Îmbunătățirea serviciilor publice din sănătate și educație este indicată de 9,7% dintre respondenți.

2,5% dintre participanți au precizat alte priorități, în timp ce 3,1% nu au fost conștienți sau nu au dorit să ofere un răspuns.

Ce grupuri susțin că locurile de muncă pentru tineri trebuie să constituie prioritatea principală a Guvernului.

În rândul susținătorilor PSD, 28% consideră priorități crearea de locuri de muncă pentru tineri, urmată de 27% dintre alegătorii AUR. În schimb, doar 17% dintre susținătorii PNL și 16% dintre votanții USR acordă aceeași importanță.

Variabilitatea este mai accentuată în funcție de nivelul de învățământ și de locul de reședință. Această prioritate este indicată de 44% dintre respondenții cu învățământ primar, în contrast cu 21% dintre cei cu studii secundare și doar 8% dintre cei cu studii universitare.

În zonele rurale, 30% dintre respondenți susțin că crearea de locuri de muncă pentru tineri ar trebui să reprezinte obiectivul principal al guvernului, comparativ cu 22% în localitățile cu sub 90.000 de locuitori, 19% în orașele mari și 10% în București.

În sondaj, 26% dintre femei au identificat tema, comparativ cu 22% dintre bărbați. În funcție de vârstă, aceeași proporție de 26% se regăsește în rândul persoanelor cu peste 60 de ani, iar 25% în categoria 45-59 de ani.

Directorul Remus Ștefureac al INSCOP Research afirmă că rezultatul ilustrează atât preocuparea pentru siguranța economică, cât și interesul pentru viitorul generațiilor tinere.

„Agenda de priorități a românilor indică un interes pentru securitatea economică, dar și o preocupare structurală pentru viitorul generațiilor tinere, tema locurilor de muncă pentru tineri, față de care rezonează emoțional atât generația tânără, direct interesată, cât și generația mai vârstnică a părinților și bunicilor celor tineri”, a explicat acesta.

Inflația și veniturile sunt considerate prioritare în funcție de categorii diferite.

În rândul locuitorilor Capitalei, 29% consideră că scăderea inflației și a cheltuielilor de trai reprezintă o prioritate; 26% dintre persoanele cu studii superioare și 24% dintre angajații din sectorul public acordă aceeași importanță. De asemenea, 23% dintre tinerii sub 30 de ani și 23% dintre susținătorii PSD menționează această problemă.

Creșterea veniturilor populației este susținută mai ales de votanții PSD, cu 24%, în timp ce procentul este de 16% printre alegătorii AUR, 9% în rândul celor ai PNL și 7% printre votanții USR.

Creșterea veniturilor este privită ca prioritate de 21% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și de aceeași proporție dintre locuitorii orașelor cu sub 90.000 de rezidenți.

Lupta împotriva corupției este considerată prioritară de 27% printre susținătorii USR, de 19% printre alegătorii PNL, de 15% printre susținătorii AUR și de 8% printre susținătorii PSD.

Tema este considerată prioritară de 19% dintre persoanele cu studii superioare, 19% dintre locuitorii orașelor mari și 19% dintre angajații din sectorul public. Procentul este de 18% în rândul bărbaților și de 11% printre femei.

Doar un sfert dintre români cred că economia se va îmbunătăți

În rândul respondenților, 25,2% estimează că economia României se va ameliora în următoarele șase luni, sub conducerea guvernului condus de Luca Niculescu.

30,5% dintre respondenți anticipează o deteriorare, în timp ce 34,1% din totalul participanților susțin că economia va rămâne neschimbată; iar 10,1% nu au furnizat un răspuns.

Așteptările diferă puternic în funcție de opțiunea politică. Aproape jumătate dintre votanții PSD, respectiv 47%, cred că economia se va îmbunătăți. Procentul este de 22% în rândul alegătorilor PNL, 20% printre votanții USR și 16% în cazul celor ai AUR.

Pe de altă parte, 44% dintre susținătorii AUR și 40% dintre susținătorii USR estimează că condițiile economice vor se agrava. Aceeași perspectivă este susținută de 32% dintre alegătorii PNL și de 16% dintre susținătorii PSD.

Persoanele în intervalul de vârstă 30–44 manifestă cel mai mare pesimism: 41% anticipează o deteriorare a situației, iar doar 12% se așteaptă la o îmbunătățire. În contrast, printre cei peste 60 de ani, 39% consideră că economia se va îmbunătăți, în timp ce 19% prevăd o înrăutățire.

Peste jumătate dintre persoanele cu studii superioare, adică 48%, consideră că situația va rămâne neschimbată. Aceeași perspectivă este susținută de 43% dintre locuitorii metropolelor și de 41% dintre angajații din sectorul privat.

„Noul Guvern pornește la drum într-un climat dominat mai degrabă de incertitudine. Polarizarea așteptărilor economice în funcție de opțiunea politică, dar și scepticismul generațiilor active sugerează că principala provocare a Executivului va fi nu doar îmbunătățirea indicatorilor economici, ci și reconstruirea încrederii că guvernarea poate produce schimbări reale în viața oamenilor”, a declarat Remus Ștefureac.

INSCOP Research a efectuat sondajul la cererea platformei Informat.ro, colaborând cu Strategic Thinking Group. Colectarea datelor s-a desfășurat între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026, utilizând metoda mixtă CATI-CAWI, cu un eșantion de 1.197 respondenți. Eroarea maximă acceptată a fost ±2,8%, iar nivelul de încredere a ajuns la

COMENTARII / 0