Luca Niculescu: România la OCDE după patru ani de negocieri și reforme

După desemnarea sa, Nicușor Dan a subliniat în mod clar experiența pe care Luca Niculescu o dobândise în dosarul OCDE.

„Propunerea mea pentru poziția de prim-ministru este Luca Niculescu. Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE și, în calitatea asta, a lucrat cu instituțiile statului român”, a spus președintele.

Conform liderului de stat, inițiativa condusă de Niculescu a condus la crearea sau revizuirea a aproximativ 100 de acte normative, implicând instituțiile și partidele parlamentare.

Citește șiVIDEO | Brian Cristian, deputat USR, despre ChatGPT în Parlament: Mulți parlamentari folosesc deja aproape integral AI

Începând cu diplomația, până la unul dintre cele mai dificile proiecte administrative din României.

Luca Niculescu a început activitatea profesională ca jurnalist, a continuat în funcție de ambasador al României în Franța și a fost ulterior numit secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, având responsabilitatea de coordonator național al procesului de aderare a României la OCDE.

România a obținut statutul de țară candidat la OCDE în 2022. În luna iunie a aceleiași an, Consiliul OCDE a ratificat oficial planul de aderare al României.

De atunci, procesul a evoluat dintr-o simplă ambiție politică într-o analiză tehnică aprofundată a structurii statului român.

Procesul de aderare la OCDE nu implică o singură negociere sau adoptarea unui singur acord. Organ

În practică, oferă o perspectivă detaliată asupra unei secțiuni esențiale a administrației românești.

Procesul acoperă, printre altele, fiscalitatea, concurența, investițiile,

În numeroase dintre aceste sectoare, simpla afirmație a României privind conformitatea cu standardele nu este suficientă. Guvernele trebuie să prezinte cadrul legislativ existent, modul în care este implementat, responsabilitățile de aplicare și rezultatele obținute.

Ce reprezintă, în realitate, coordonatorul al aderării la OCDE?

Niculescu nu a avut rolul de a conduce direct fiecare reformă.

Toate ministerele și instituțiile își asumă responsabilitatea pentru propriile lor arii, însă coordonatorul național trebuie să păstreze conexiunea dintre autoritățile române și structurile OCDE, să monitorizeze evaluările, să rezolve conflictele care se produc între ministere și să ajute la stabilirea unei poziții unificate a statului român.

Acesta este exactă experiența pe care Nicușor Dan a menționat-o în seara de luni, când a declarat că Niculescu este un simplu diplomat

„armoniza poziții”

.

Procesul a implicat zeci de întâlniri tehnice, deplasări în Paris, vizite ale experților din OCDE în România și dialoguri între reprezentanții organizației și oficialii români.

Luca Niculescu a fost prezent în mod direct la numeroase evaluări similare.

În noiembrie 2024, el a participat ca membru al delegației României la evaluarea efectuată de Comitetului pentru Politică Științifică și Tehnologică al OCDE.

În anul 2024, Niculescu a participat la evaluarea României în domeniul politicilor digitale, iar ca urmare, România a primit avizul formal al Comitetului pentru Politici Digitale al organizației.

Ulterior, România a primit și aprobarea Comitetului pentru Știință și Politică Tehnologică. În acel moment, Luca Niculescu a declarat că aceasta reprezenta al 15-lea aviz formal acordat de România de la începutul negocierilor de aderare.

Zeci de misiuni de evaluare

Mărimea procesului se reflectă și în volumul întâlnirilor dintre specialiștii români și cei ai OCDE.

Într-o declarație anterioară, Luca Niculescu a menționat că, în cadrul unei faze specifice a procedurii, s-au desfășurat aproximativ 50-60 de misiuni de evaluare în capitală.

Printre modificările legislative menționate în acea perioadă se regăsiseră crearea și punerea în funcțiune a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, precum și aderarea României la Convenția OCDE privind combaterea mitei.

Aceste exemple demonstrează motivul pentru care procedura OCDE se deosebește de o negociere diplomatică clasică.

În cadrul procesului de evaluare, anumite cereri se transformă direct în acte normative românești.

Alte prevederi impun instituțiilor să formeze noi organisme, să ajusteze procedurile existente sau să dovedească eficiența reformelor implementate în realitate.

Dosarul privind companiile de stat, considerat unul dintre cele mai dificile.

În analiza realizată de OCDE, un sector de interes major este guvernanța companiilor controlate de stat.

România a trebuit să actualizeze normele legale ce reglementează conducerea întreprinderilor publice și să înființeze AMEPIP, o instituție dedicată supravegherii performanței acestora.

Luca Niculescu a asistat în martie 2025 la Paris la o întâlnire a grupului OCDE, axată pe proprietatea de stat și procedurile de privatizare.

În cadrul negocierilor s-a urmărit introducerea cadrului legislativ revizuit care stabilește modul în care statul își exercită calitatea de acționar, precum și adoptarea recomandărilor deja stabilite de OCDE.

Dosarul are o importanță majoră, deoarece evidențiază cum aderarea la organizație transcende sfera Ministerului de Externe și influențează direct modul în care statul gestionează companiile și numește conducerea acestora.

Se numără 100 acte normative.

În seara de luni, Nicușor Dan a subliniat exact această componentă internă a activității lui Niculescu.

Conform președintelui, în perioada de aproximativ patru ani dedicată aderării la OCDE, au fost redactate aproximativ 100 de acte normative.

„A făcut o muncă de patru ani în care a dus la elaborarea a o sută de acte normative cu acordul partidelor parlamentare”

, s-a exprimat Nicușor Dan.

Afirmația clarifică și motivele pentru care a fost ales în acest context politic dificil: Niculescu a colaborat deja cu ministerele, instituțiile și grupurile politice pentru a implementa modificările solicitate în cadrul procesului de aderare.

Activitatea sa nu a constituie însă autorul direct al tuturor acestor legi. Legislația a fost concepută de ministerele și instituțiile competente, în cadrul unui proces mai amplu coordonat la nivel național.

Ce rol joacă OCDE în dezvoltarea României?

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică adună 38 de state și constituie unul dintre cele mai relevante forumuri internaționale unde se stabilesc și se compară politicile economice și administrative.

Majoritatea economiilor occidentale de top, printre ele Statele Unite, Germania, Franța, Italia, Canada, Japonia și Marea Britanie, aparțin OCDE.

România caută, în ultimii ani, să obțină statutul de membru, după ce s-a integrat în NATO și în Uniunea Europeană.

Organizația indică faptul că aderarea nu constituie exclusiv o formalitate diplomatică, ci reprezintă un proces prin care statul candidat trebuie să alinieze politicile și practicile cât mai aproape de standardele OCDE.

În contextul României, aderarea conține și o componentă economică.

Pentru investitori, OCDE poate acționa ca un semnal adițional ce evidențiază stabilitatea instituțiilor, predictibilitatea legislației și calitatea guvernanței.

Totodată, aderarea nu garantează automat creșteri semnificative ale investițiilor sau accelerarea creșterii economice. Obiectivul principal urmărit este alinierea politicilor publice și a instituțiilor la standardele comune ale organizației.

De ce nu se încheie procesul la momentul în care România primește un aviz?

În fiecare sector, concluzia evaluării apare doar după ce comitetul OCDE responsabil confirmă că România satisface condițiile esențiale și eliberează un aviz oficial.

România primește un astfel de aviz într-un anumit domeniu, dar acest lucru nu indică faptul că țara s-a transformat în membră.

Fiecare evaluări pertinente trebuie să fie finalizate, iar la încheierea procedurii, statele membre trebuie să ajungă la un consens privind aderarea.

Prin urmare, fiecare aviz obținut indică mai mult închiderea unui capitol tehnic decât încheierea negocierilor.

În octombrie 2026, România rămâne țara în proces de aderare la OCDE.

Nicușor Dan a spus că România trebuie acum să facă

„saltul”

.

Președintele a subliniat că numirea lui Luca Niculescu marchează faza următoare în relația României cu OCDE.

„Cred că este un moment în care România să facă saltul, atât economia românească și administrația românească să facă saltul pe care aderarea la OCDE îl permite”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a declarat că majoritatea normelor esențiale au fost deja ajustate, iar provocarea constă în implementarea lor.

„Noi suntem într-un moment în care ne-am adaptat legislația principală, secundară și acum trebuie să fim în stare să o aplicăm astfel încât să facem saltul”, a spus președintele.

În esență, dacă Guvernul său va primi votul Parlamentului, Luca Niculescu ar trece de la gestionarea diplomatică și administrativă a procedurii OCDE la conducerea instituției ce trebuie să pună în aplicare majoritatea reformelor negociate.