Asociația de turism Retezat și Administrația parcului național Retezat au fost protagoniștii unui demers de cinci ani pentru reorganizarea fostei Rezervații a Biosferei Retezat.
Obiectivul este recâștigarea titlului de rezervație a biosferei, un statut de mare însemnătate pentru comunitate și pentru România.
Anul viitor ar putea fi decisivă pentru soarta propunerii.
De la prima desemnare, au trecut aproape cinci decenii. Țara Hațegului este regiunea în care o asociație locală luptă de cinci ani pentru reorganizarea fostei Rezervații a Biosferei Retezat în conformitate cu criteriile UNESCO. Această inițiativă a asociației a atras atenția Ministerului Mediului, care s-a implicat în procesul de reorganizare.
Citește șiCapsulă a timpului ascunsă 100+ ani găsită în Turnul Sfatului din Sibiu
România a găzduit trei rezervații ale biosferei, însă doar două au păstrat acest statut.
Programul „Omul şi Biosfera” (MAB), lansat în 1971 sub egida UNESCO, a introdus conceptul și denumirea de „Rezervaţie a Biosferei”.
Obiectivul acestui concept a fost conservarea unor zone naturale unice și a ecosistemelor reprezentative, care pot susține și extinde speciile de plante și animale aflate pe cale de dispariție sau în pericol, după cum afirmă Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, care funcționează sub umbrela Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Programul MAB reprezintă o inițiativă științifică la nivel internațional care vizează crearea unei fundamente științifice solide pentru consolidarea legăturii dintre populație și mediul înconjurător.
Rezervațiile biosferei își primesc desemnarea prin programul interguvernamental MAB, prin decizia directorului general al UNESCO, urmare a recomandărilor Consiliului Internațional de Coordonare al MAB (MAB ICC).
Statutul acestor rezervății este recunoscut la nivel internațional.
În anul 1998, Delta Dunării a primit titlul de rezervație a biosferei.
Delta Dunării a fost distinsă ca rezervație a biosferei, în primul rând, datorită biodiversității sale excepționale, care o face mult mai bogată și mai variată decât alte delte din Europa și chiar din întreaga lume. Această regiune unică a reușit să păstreze o concentrație mare a numeroase specii care sunt considerate rare sau chiar inexistente în alte părți ale continentului european.
Rezervația Biosferei Delta Dunării se remarcă printr-un mozaic de habitate extrem de variate, care găzduiesc o mare diversitate de comunități vegetale și animale, numărând peste 5000 de tipuri. În Europa, Delta Dunării reprezintă cea mai mare zonă umedă și totodată cea mai mare zonă de stuf.
Un sit natural remarcabil a primit titlul de rezervație a biosferei în 1979, anume în cadrul celei de-a VI-a reuniuni a Consiliului Internațional de Coordonare al Programului Om-Biosferă, organizat de UNESCO.
44.000 de hectare reprezintă suprafața pe care se întinde această rezervație, unde se află cel mai remarcabil relief glaciar din Munții Rodnei, caracterizat prin prezența unor circuri glaciare impresionante, printre care Buhăescu, cel mai mare de acest fel din Munții Rodnei, alături de Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Rebra și Gropi. Aceste formațiuni glaciare prezintă, în partea lor bazală, morene și cascade de apă care se formează pe marginea unor praguri de stâncă care au fost lustruite de ghețari.
Țara Hațegului este o regiune în care activitățile umane tradiționale au contribuit la menținerea unui peisaj sălbatic. Locuitorii satelor din jur se bazează pe agricultură, creșterea animalelor, vânătoare și silvicultură pentru mijloacele de trai. Faptul că zona în sine nu este locuită a permis ca acest peisaj să rămână relativ intact până în prezent, datorită în special practicilor agricole tradiționale care au fost menținute de-a lungul timpului.
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate a fundamentat decizia pe baza existenței unor habitate extrem de variate, majoritatea fiind naturale sau puțin alterate de activitatea umană.
Relevanța ecologică a acestei rezervații a biosferei este deosebit de importantă, deoarece aici se întâlnesc trei regiuni floristice, ceea ce o face extrem de utilă pentru protejarea diversității europene a pădurilor montane.
Rezervația biosferei Retezat, care la acea vreme era complet nelocuită, a fost supusă unor presiuni externe din partea comunităților rurale situate în afara granițelor sale, care se bazează pe activitățile agricole, creșterea animalelor și exploatarea forestieră pentru mijloacele de subzistență. Rezervația Retezat și-a pierdut statutul tocmai din acest motiv.
În urmă cu cinci ani, o asociație din regiunea Țara Hațegului a inițiat demersurile pentru reorganizarea fostei Rezervații a Biosferei Retezat în conformitate cu standardele UNESCO. Ministerul Mediului a fost implicat în acest proces, însă detalii despre natura implicării sale nu sunt precizate. Proiectul a luat naștere în urma necesității de adaptare a statutului rezervației la criteriile actualizate ale UNESCO. În prezent, se așteaptă rezultatele acestui demers, care vizează îmbunătățirea protecției și administrării Rezervației a Biosferei Retezat.
Asociația de Turism Retezat este condusă de Anca Rusu, o susținătoare neobosită a Tării Hațegului și a regiunilor care au fost cândva populate de dinozauri.
În cadrul unui interviu cu reporterul Mediafax, desfășurat în luna ianuarie, cu prilejul unui festival care a celebrat Mica Unire, aceasta și-a exprimat pasiunea pentru proiectul de reorganizare a fostei Rezervații a Biosferei Retezat, în conformitate cu criteriile UNESCO MAB.
Evenimentul a reunit participanți care au promovat gastronomia și tradițiile din Ardeal.
Asociația de turism Retezat și Administrația parcului național Retezat lucrează împreună de cinci ani pentru reorganizarea fostei Rezervații a Biosferei Retezat, potrivit criteriilor UNESCO.
„În 1979, o parte din Parcul Național Retezat a fost desemnată rezervația biosferei, între timp crierile de certificare s-au schimbat și mai multe țări din lume au pierdut statutul acesta, dar în 2015 s-a întâmplat alt lucru: a fost recunoscut internațional primul geoparc din România, Geoparcul internațional UNESCO Țara Hațegului, care se suprapune peste o arie protejată ce se cheamă Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, și acesta a fost momentul nostru de glorie. Între timp Asociația de turism Retezat a rămas, alături de Administrația parcului național Retezat, cu nostalgia recunoașterii Rezervației biosferei Retezat, iar noi, Asociația de turism Retezat, unitatea de management al destinației turistice din Țara Hațegului, am obținut o finanțare și împreună cu Administrația parcului am depus dosarul de candidatură pentru noua rezervație a biosferei Retezat Cioclovina”, a povestit Anca Rusu cu prilejul evenimentului din ianuarie.
În urma acestui demers, Ministerul Mediului a fost implicat în procesul de reorganizare.
În acea perioadă, Călin Pop, membru al Consiliului Director al Asociația de turism Retezat, a prezentat în detaliu procesul de depunere a dosarului, care anterior fusese înaintat Ministerului Mediului în scopul obținerii sprijinului necesar.
2021 a marcat începutul unui proiect ambițios care viza efectuarea unor studii detaliate pentru a confirma prezența unei biodiversități remarcabile și a unui peisaj natural de valoare excepțională, despre care se avea cunoștință, dar pentru care erau necesare date actualizate și pertinente. Un factor cheie care a stat la baza retragerii recunoașterii acordate de UNESCO a fost absența comunităților locale stabile de pe teritoriul rezervației biosferei. În urma acestui fapt, cea de-a doua fază a proiectului a implicat extinderea recunoașterii pentru a include și așezările umane și locuitorii acestora, după cum a relatat Călin Pop.
Ministerul Mediului a primit deja dosarul complet în iunie a anului trecut, conform informațiilor disponibile.
Călin Pop a declarat anterior că eforturile asociației sale, demarate acum cinci ani, au ajuns într-un punct în care au fost îndeplinite numeroase condiții, printre care acordul comunităților locale, al primăriilor și consiliilor locale, precum și al asociațiilor de proprietari și deținătorilor de terenuri.
„Am obținut pe parcursul acestor ani acordul comunităților, al primăriilor, al consiliilor locale, al asociațiilor de proprietari, a deținătorilor de terenuri, am întocmit toată documentația cerută de UNESCO și mai avem de parcurs două etape: de obținut o adresă a Ministerului Mediului prin care ei își exprimă suportul față de acest demers, pentru că, prin ceea ce noi facem, practic nu creăm o supraarie protejată, un alt parc național sau o altă recunoaștere pe legislație, ci o recunoaștere internațională UNESCO și practic rolul ministerului în acest sens nu este să dea o nouă legislație, ci efectiv să își arate susținerea. Am trimis solicitarea, în 13 iunie, și am avut corespondență nenumărată cu Ministerul Mediului”,
spunea el, adăugând că au mai rămas doar două etape de îndeplinit, printre care obținerea unei adrese de susținere din partea Ministerului Mediului, care să confirme susținerea demersului lor pentru recunoașterea internațională UNESCO.
Colaborare strânsă a avut loc între asociație și reprezentanții UNESCO România, cărora li s-a înaintat documentația, fapt ce a permis realizarea unui material conform cerințelor, exigențelor și standardelor organizației, după cum afirmă cei care au coordonat asociația.
Nu au existat probleme
în ceea ce privește conținutul documentației, grație colaborării fructuoase cu UNESCO România, care a avut loc pe întreaga perioadă de elaborare a materialului.
O așteptare îndelungată a membrilor unei asociații din regiunea Retezat se încheie în acest an, după ce Ministerul Mediului a fost solicitat să finalizeze un demers esențial.
„Așteptăm de la minister completarea practic a dosarului. E ultima etapă după care înaintăm dosarul oficial și complet Secretariatului general UNESCO al României, care îl va transmite la UNESCO Paris, urmând ca la următorul congres – se decide în congrese care au loc anual. Noi ne pregătisem de fapt pentru anul trecut, 2025, de aceea trimisesem în iunie adresa în speranța că vom avea destul de repede un răspuns și un dosar complet. Nu fost să fie. Congresul a fost în China în 2025, în septembrie, așteptăm, sperăm pentru anul 2026, documentația să ajungă la UNESCO. Am avut o colaborare deosebită și cu biroul Omul și bioesfera al UNESCO Paris, și cu secretariatul general UNESCO, și cel regional de la Veneția de care depindem noi, cei din România și din toată Europa”,
explică un membru al asociației, care a menționat colaborarea strânsă cu reprezentanții UNESCO.
În urma acestui proces, dosarul va fi înaintat în următorul congres anual pentru evaluare și aprobare.
De cinci ani, o asociație cu sediul în Țara Hațegului se luptă pentru reorganizarea fostei Rezervații a Biosferei Retezat în conformitate cu criteriile UNESCO. Reorganizarea a fost demarcată după ce Ministerul Mediului s-a implicat activ în acest proces.
Recunoașterea acestui statut aduce nu numai un sentiment de mândrie imensă pentru locuitorii din zonă, ci și o creștere considerabilă a prestigiului României, după cum afirmă un reprezentant al asociației respective.
Importanța unei titulaturi UNESCO a fost subliniată de Călin Pop într-o discuție avută cu un reporter Mediafax în luna ianuarie.
Potrivit acestuia, UNESCO reprezintă prestigiu și un brand recunoscut la nivel global.
„Avantajele acestei titulaturi: întâi de toate, UNESCO înseamnă prestigiu, UNESCO înseamnă un brand recunoscut în absolut toate colțurile lumii. Pentru că noi putem pune etichete valabile pentru noi, românii sau pentru europeni, dar UNESCO e global și e cunoscut indiferent unde în lume. În momentul în care noi reușim să ne punem eticheta UNESCO pe piept, orice om din orice colț al lumii va știi că există valoare la noi în zonă, o garanție a locurilor frumoase, a unui mediu sănătos, a unor oameni care încă păstrează tradiții, responsabilitate față de mediu și sustenabilitate, până la urmă, pentru că oamenii încă trăiesc în armonie cu natura, respectă mediul înconjurător”.
În urmă cu o săptămână, Călin Pop a fost contactat pentru informații suplimentare privind proiectul și a declarat că, după ce a înaintat o nouă cerere la Ministerul Mediului pe 20 februarie, solicitând informații actualizate despre stadiul documentației, a primit un răspuns pe 16 martie.
Deși răspunsul nu a corespuns așteptărilor, acesta a ridicat speranțele membrilor asociației, după cum a afirmat Călin Pop:
„Mai bine mai târziu decât niciodată”
O asociație din regiunea Țara Hațegului a înaintat o cerere de emitere a unui aviz / a unei scrisori de sprijin din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) pentru reînnoirea statutului de Rețea a Biosferei UNESCO pentru Rezervația Biosferei Retezat la data de 20 februarie 2026.
În urma unei cereri formulate de Mediafax, reprezentanții Ministerului Mediului și-au declarat sprijinul pentru această inițiativă și au reconfirmat că o hotărâre privind această chestiune va fi supusă dezbaterii în cursul anului viitor.
Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Mediului, documentația înaintată de specialiștii care au elaborat propunerea de renominalizare a Rezervației Biosferei Retezat UNESCO a fost deja adusă în atenția Secretariatului MAB UNESCO și a Delegației permanente a României pe lângă UNESCO, cu scopul de a fi analizată și susținută ca o rezervație a biosferei.
„Documentația transmisă de elaboratorii documentației de renominalizare a Rezervației Biosferei Retezat a fost deja notificată Secretariatul MAB UNESCO, Delegației permanente a României pe lângă UNESCO, în vederea analizei și promovării acesteia ca rezervație a biosferei. În urma corespondenței dintre Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO și Secretariatul MAB UNESCO, partea română a fost informată că documentația nu a fost supusă evaluării tehnice de către Comitetul Consultativ Internațional pentru Rezervațiile Biosferei (IACBR), în cadrul reuniunii tehnice din luna februarie 2026 și nu va fi inclusă pe agenda celei de-a 38-a sesiuni a MAB ICC, care va avea loc în luna iunie 2026, urmând ca dosarul să fie examinat în cadrul ciclului de evaluare 2027”,
au declarat reprezentanții Ministerului Mediului, ca răspuns la solicitarea Mediafax.
În urma discuțiilor purtate între Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO și Secretariatul MAB UNESCO, s-a comunicat părții române că respectiva documentație nu a fost evaluată din punct de vedere tehnic de către Comitetul Consultativ Internațional pentru Rezervațiile Biosferei (IACBR) în cadrul ședinței tehnice din februarie 2026 și că nu va figura pe ordinea de zi a celei de-a 38-a sesiuni a MAB ICC din iulie 2026, ci va fi analizată în cadrul procesului de evaluare din 2027.
COMENTARII / 0