Lupta împotriva traficului de mărfuri: economie și siguranță sub protecție

În România, 21 aprilie reprezintă o zi de importanță deosebită, marcând Ziua națională împotriva traficului ilicit de mărfuri. Această dată subliniază efectele devastatoare pe care le are contrabanda asupra economiei naționale, a securității consumatorilor și a comunităților locale. Industria legitimă are o contribuție semnificativă în lupta împotriva acestui fenomen, furnizând expertiză și sprijinând autoritățile prin investiții în tehnologii de ultimă generație, care să permită depistarea și combaterea comerțului ilegal. În anul 2026, BAT va continua să acorde sprijin instituțiilor responsabile cu aplicarea legii, prin proiecte dedicate și prin parteneriate cu toate autoritățile competente. Pe lângă acestea, vor fi desfășurate campanii de informare cu privire la cadrul legislativ și de conștientizare a impactului negativ al contrabandei.

Conform datelor oferite de compania de cercetare Novel Research, ponderea pieței negre a țigaretelor a înregistrat o scădere la 10,9% în februarie 2026, reprezentând o diminuare de 1,7 puncte procentuale raportat la valoarea din noiembrie 2025, care a fost de 12,6%. În ciuda acestui fapt, nivelul înregistrat rămâne superior mediei din ultimii 5 ani. Cu pierderi anuale estimate la peste 2,5 miliarde de lei, comerțul ilicit cu produse din tutun privează bugetul de stat de resurse critice, fenomen observat mai ales în regiunile sudice unde continuă să existe fluxuri de produse din afara țării, în special din Bulgaria. Acestea exercită presiuni asupra economiei locale și demonstrează reziliența rețelelor dedicate traficului ilicit de mărfuri. Astfel, se impune implementarea unor măsuri fiscale și de reglementare coerente, coordonate și predictibile, care să fie aliniate cu situația curentă.

În lupta împotriva traficului ilicit, acțiunea colectivă este esențială. Ileana Dumitru, Director pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est la BAT, subliniază că acest efort necesită o abordare comună, implicând statul, industria legitimă și societatea civilă.

Citește șiToleranța la Phoma în rapiță: genetică pentru protecția culturii

”Combaterea traficului ilicit este un efort care trebuie menținut constant și care nu poate reveni exclusiv autorităților. Este o responsabilitate comună în care statul, industria legitimă și societatea trebuie să acționeze împreună. Industria are atât datoria, cât și capacitatea de a sprijini autoritățile prin expertiză, suport tehnic și cooperare pe termen lung și ne bucurăm ca BAT să fie din nou alături de autorități în acest demers, deoarece doar prin parteneriate solide și acțiune consecventă putem limita un fenomen care afectează economia, consumatorii și comunitățile deopotrivă”

Industria are un rol cheie în acest proces, putând oferi sprijin prin expertiză și resurse tehnice. Această colaborare este esențială pentru a combate eficient traficul ilicit.

Rezultatele cercetării Novel Research indică o tendință descendentă semnificativă în comerțul ilicit de produse din tutun, înregistrată în luna februarie a anului 2026, în diverse regiuni, cea mai accentuată scădere fiind observată în zona vestică, unde se înregistrează o reducere de 10,8 p.p., până la nivelul de 10% . În regiunea nord-estică, puternic afectată anterior, se constată o pondere a pieței negre de 8,1%. Referitor la originea produselor, țigările fabricate pentru piața din Bulgaria constituie sursa principală, reprezentând 30,8%. În plus, rezultatele analizelor de laborator, efectuate de producătorii implicați în studiul privind piața ilicită a țigărilor, arată că peste 25% din țigările consumate pe piața neagră din România sunt contrafăcute.

În cadrul eforturilor de combatere a activităților ilicite, au fost identificate și destructurate rețele de fabrici clandestine și transporturi ilegale de produse accizabile, precum și arme. Aceste operațiuni au vizat producția și traficul de țigări și alte bunuri prohibite.

„Traficul ilicit de mărfuri reprezintă o amenințare gravă la adresa economiei și siguranței publice”

, a declarat o sursă oficială. În acest context, au fost confiscate cantități semnificative de țigări și arme, iar implicarea rețelelor infracționale a fost stopată.

Dezvoltarea durabilă a României este grav afectată de traficul ilicit, care acționează ca un catalizator pentru creșterea criminalității organizate și diminuează considerabil veniturile bugetului de stat. Pe parcursul primelor patru luni din 2026, statisticile disponibile pe site-ul www.stopcontrabanda.ro arată că forțele de ordine au confiscat 58,5 milioane de țigarete, a căror valoare se ridică la aproximativ 30 milioane de lei, ceea ce marchează o creștere semnificativă de 62% în comparație cu aceeași perioadă a anului 2025. Această tendință indică o accentuare clară a luptei împotriva acestui fenomen. Recent, au avut loc mai multe operațiuni notabile, printre care

În lupta împotriva traficului ilicit de mărfuri, au fost înregistrate mai multe operațiuni de succes, printre care:

• confiscarea a peste 2 milioane de țigarete la granița cu Bulgaria, a căror valoare se ridică la aproximativ 1,4 milioane de lei;
• descoperirea unei fabrice clandestine de producție a țigaretelor în Timișoara, unde au fost găsite peste 11,2 milioane de țigarete și 7,3 tone de tutun, în urma unei operațiuni ample desfășurate de DIICOT și IGPR;
• identificarea unei locații ilegale de procesare a tutunului în Urziceni, echipată cu două instalații de mărunțire a tutunului, o instalație de procesare a tutunului, peste 700 de kilograme de tutun mărunțit și peste 500 de kilograme de foi de tutun uscat;
• Capturi considerabile efectuate de Autoritatea Vamală Română, inclusiv peste 255.000 de țigarete și 230 de litri de alcool, care erau destinate pieței negre din partea vestică a Europei;
• descoperirea a 106 arme și aproximativ 60.000 de țigarete de către inspectorii vamali și polițiștii de frontieră din cadrul Serviciului Echipe Mobile Calafat – Direcția Regională Vamală Craiova, împreună cu lucrători ai Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Calafat.

Rezultatele menționate anterior pun în evidență determinarea și capacitatea de acțiune a organelor de control, însă subliniază totodată și dimensiunile acestui fenomen, care reclamă o atenție continuă și o abordare fermă.

Este lansat un îndemn puternic la asumare și participare. Toată lumea este chemată să contribuie la protejarea economiei și a siguranței publice.

La nivel național, ziua de luptă împotriva traficului ilegal de bunuri subliniază importanța unei abordări comune pentru combaterea contrabandei. Colaborarea dintre instituții, sectorul industrial și societatea civilă, împreună cu implementarea unor politici publice eficiente și aplicarea unei toleranțe zero față de activitățile comerciale ilegale sunt esențiale. Achiziționarea de produse din surse nelegale are drept consecință pierderea de fonduri care ar fi putut fi alocate pentru îmbunătățirea infrastructurii, digitalizare și dezvoltare durabilă, pe lângă riscurile directe pe care le posedă pentru securitatea colectivă și calitatea vieții. Pe de altă parte, refuzul produselor de pe piața neagră reprezintă un avans către o economie echitabilă, comunități mai sigure și un viitor mai prosper pentru societatea în ansamblu.

În România, lupta împotriva traficului ilicit de mărfuri se confruntă cu un fenomen îngrijorător: contrabanda cu țigări. Țara noastră este unul dintre principalele puncte de interes pentru rețelele de contrabandiști, care exploatează lăcomia și lipsa de reglementare pentru a-și desfășura activitatea ilegală.

Consecințele financiare ale traficului ilicit de țigări asupra statului român sunt considerabile, 2,5 miliarde de lei pierduți anual, echivalentul costurilor pentru modernizarea a 500 km de drum național.

• Statul român suportă anual pierderi financiare masive din cauza traficului ilicit de țigări, estimate la aproximativ 2,5 miliarde de lei, sumă care ar fi putut finanța construcția sau modernizarea infrastructurii rutiere pe o distanță de 500 km.
• Țara noastră are o frontieră extinsă de 2.000 de km cu state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, unde prețurile produselor din tutun sunt sensibil mai mici, putând ajunge până la trei ori mai mici decât în România.
• Pentru fiecare container de țigări de contrabandă, rețelele de traficanți realizează un milion de euro profit. Conform datelor Interpol, traficul ilicit de țigări are efecte de catalizator pentru alte activități infracționale, precum traficul de droguri, arme, persoane și chiar și pentru activitățile teroriste.
• Un studiu recent al Novel relevă că media comerțului ilicit cu produse din tutun a înregistrat o valoare de 10,6% în anul 2025, în creștere față de 9% în 2024, reprezentând cea mai mare creștere anuală din 2014 și până în prezent. În februarie 2026, ponderea comerțului ilegal de țigarete a atins 10,9%, depășind atât media anuală din 2025, cât și procentul înregistrat în 2024.
• Traficul ilicit de țigări prejudiciază anual statul român cu circa 2,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă contravaloarea a 500 km de drum național modernizat.
• România are 2.000 de km de graniță cu țări non-UE, în care prețul tutunului poate fi de până la trei ori mai mic.
• Potrivit studiul Novel, media comerțului ilicit cu produse din tutun în 2025 se situează la 10,6%, față de nivelul mediu din 2024 de 9%, fiind cea mai mare creștere anuală din 2014 până în prezent. Piața neagră a țigaretelor a atins în februarie 2026 nivelul de 10,9%, peste media comerțului ilegal din 2025 de 10,6% și peste cea din 2024 de 9%. 

• BAT este unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat și un investitor important în economia României. În 2024, compania a plătit la bugetul de stat circa 11,5 miliarde de lei în taxe și accize, fiind al doilea cel mai mare contribuabil din țară.
• Compania are peste 28 de ani de prezență pe piața locală și investiții de peste 500 milioane euro în dezvoltarea fabricii de la Ploiești, a doua cea mai mare unitate de producție  a grupului din Europa, care exportă circa 70% din producție către țări din lumea întreagă.
• Portofoliul BAT în România include în prezent toate cele trei categorii de produse care nu implică arderea tutunului, respectiv glo – dispozitivul pentru încălzirea consumabilelor din tutun sau plante, dispozitive pentru vapat și produse moderne cu nicotină pentru uz oral.
• Compania continuă să sprijine autoritățile în combaterea comerțului ilicit prin campanii de informare, parteneriate instituționale și instrumente de monitorizare, inclusiv prin intermediul platformei Stop Contrabanda.

În România, activitățile BAT au devenit o prezență semnificativă.

Un rol crucial în alimentarea bugetului de stat îl joacă un anumit jucător economic, care în același timp reprezintă o forță investițională de seamă pe scena economică națională.
11,5 miliarde de lei reprezintă suma achitată de această entitate în anul 2024 sub formă de taxe și accize către bugetul statului, poziționând-o drept a doua entitate cu contribuția financiară substanțială la nivel național.

Cu o prezență care depășește 28 de ani pe piața românească, această companie a direcționat investiții considerabile, peste 500 milioane euro, în consolidarea capacităților de producție la Ploiești, unde se află cea de-a doua cea mai mare unitate de producție a grupului la nivel european. Această unitate are o capacitate de export semnificativă, 70% din producție fiind destinată piețelor internaționale.

Portofoliul acestei entități economice în România este divers și cuprinde în acest moment toate categoriile de produse alternative la produsele tradiționale pe bază de tutun, și anume: glo – tehnologie pentru încălzirea materialelor pe bază de tutun sau plante, soluții pentru vaporizare și produse moderne pe bază de nicotină pentru consum oral.

În lupta împotriva comerțului ilicit, această companie menține o poziție activă de sprijin, colaborând strâns cu autoritățile prin campanii educative, parteneriate la nivel instituțional și prin implementarea unor instrumente avansate de monitorizare, printre care platforma Stop Contrabanda.

Articolul prezentat este susținut de BAT România, care a acordat sprijin pentru realizarea acestuia.