Magistrații așteaptă plata salariilor: Guvernul Bolojan nu poate acționa

În urma unei hotărâri finale, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat conflictul de natură financiară dintre sistemul judiciar și sectorul executiv. În joi, după șapte întârzieri consecutive, instanța supremă a respins recursul depus de Guvernul României împotriva hotărârii Curții de Apel București, impunând autorităților centrale să mobilizeze resursele necesare pentru a acoperi restanțele salariale ale judecătorilor și ale altor profesioniști din cadrul sistemului.

Valoarea este imensă, ajungând la 4,8 miliarde de lei, potrivit estimărilor oferite de premierul interimar Ilie Bolojan. Decizia din joi, considerată finală, încheie o serie prelungită de acțiuni legale inițiate de Guvern pentru a împiedica plata acestor restanțe financiare în 2026.

În declarație, Ioana Dogioiu, portretul oficial al Executivului, a afirmat că Guvernul a exploatat toate căile legale pentru a evita o astfel de povară bugetară, iar statutul cabinetului în prezent restrânge posibilitățile de executare a hotărârii judecătorești.

Citește șiIlie Bolojan a dezvăluit ce planuri are pentru PNL și dacă va candida la alegerile prezidențiale din 2030

„Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a anunţat, joi, Ioana Dogioiu, la solicitarea jurnaliştilor.

Completul de judecată al ICCJ a respins ca nefondate recursurile depuse de Guvernul României, Ministerul Finanțelor și de intervenienții din dosar, menținând în totalitate sentința pronunțată pe 5 mai 2026 de Curtea de Apel București. Totodată, instanța supremă a catalogat drept inadmisibilă solicitarea Guvernului de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în această cauză.

În primăvara anului acesta a izbucnit un conflict juridic, după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat restructurarea cheltuielilor din bugetul de stat. Pentru a susține un pachet social aprobat de coaliția de guvernare, guvernul a hotărât să reducă fondurile destinate plății drepturilor obținute de judecători prin sentințe definitive din anii precedenți.

Decizia a determinat conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție să acționeze în contencios administrativ. La data de 5 mai, chiar în ziua demiterii Cabinetului Bolojan, Curtea de Apel București a dat o primă lovitură dură Guvernului și Ministerului Finanțelor, obligându-le să aloce integral sumele solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară.

În afară de responsabilitatea fundamentală de a efectua plata, hotărârea judecătorească a introdus sancțiuni severe pentru fiecare zi de întârziere: o taxă de 1% din suma datorată, în plus cu o amendă administrativă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi, fonduri care vor fi aduse în bugetul de stat.

Miza financiară uriașă a determinat Executivul să încerce inclusiv invocarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ. Curtea Constituțională a României a respins însă cererea pe 7 octombrie, reamintind că instanța de contencios constituțional nu poate fi transformată într-o cale suplimentară de atac împotriva deciziilor luate de instanțele judecătorești. Aplicarea deciziei va rămâne astfel în sarcina viitoarei formule de guvernare, condusă cel mai probabil de Luca Niculescu.