Magyar visează la reînvierea influenței Austro-Ungariei în Europa Centrală

Ungaria are în vedere o revenire la statutul de putere dominantă în regiune, prin refacerea unei conexiuni puternice cu moștenirea sa istorică.

Péter Magyar, cel care urmează să devină prim-ministru, are în plan să întărească legăturile cu țările învecinate, în special cu Austria, valorificând atât puternicele conexiuni economice, cât și o moștenire istorică comună care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și are ca punct de referință Imperiul Austro-Ungar. Această strategie este menționată într-un raport publicat de Politico.

Articolul continuă prezentând detalii suplimentare Politico despre planurile ambițioase ale viitorului prim-ministru al Ungariei.
La Bruxelles, influența sa va crește prin consolidarea relațiilor cu Austria și alte state din Europa Centrală.
În viziunea sa, o colaborare strânsă între aceste națiuni va aduce beneficii considerabile.

Citește șiNicușor Dan, apel la implicarea mediului universitar în dezbaterea publică: Dacă neglijăm să fim acolo unde societatea este, atunci vom trăi în două realități paralele

Nu avem nevoie de niciun alt parteneriat

a declarat Magyar, subliniind importanța acestor legături consolidate.
Relațiile sale politice se vor axa pe crearea unei rețele solide de parteneriate strategice.
Viitorul prim-ministru al Ungariei are în vedere îmbunătățirea considerabilă a colaborării cu țările vecine.
Ideile sale au scopul de a readuce Imperiul Austro-Ungar pe harta politică a Europei.
De asemenea, el dorește să stabilească legături mai puternice cu alte state din regiune pentru a-și crește influența.
Aceste planuri ambițioase au scopul de a-i oferi o poziție mai solidă în cadrul Uniunii Europene.

Magyar a exprimat dorința de a restabili legături strânse cu Austria și alte țări din Europa Centrală, după ce a obținut victoria în fața lui Viktor Orbán la alegerile recente din Ungaria.
Motivația acestei abordări este susținută de faptul că Austria reprezintă un partener economic esențial pentru Ungaria, cu care a avut odată o conexiune teritorială comună.

„Am împărțit odată aceeași țară, iar Austria este un partener economic cheie al Ungariei”

,
a afirmat el.
De asemenea, a menționat că dorința sa este de a consolida relația dintre Ungaria și Austria, datorită unor legături istorice, culturale și economice.

Magyar a reușit să-l învingă pe Orbán și a promis să restabilească legăturile Ungariei cu Uniunea Europeană, însă planul său implică crearea unui grup de țări din Europa Centrală, condus de lideri de dreapta cu opinii similare, care împărtășesc aceeași cultură, interese economice și opinii conservatoare pe diverse teme, de la migrație la politica energetică.

În afara cazului singular al Poloniei, țările din regiunea dintre Europa de Vest și Rusia au afișat în mod constant o tendință spre consolidarea relațiilor comerciale cu Moscova.

O nouă configurație a fost propusă de către liderul maghiar pentru consolidarea unui bloc est-european, după cum a fost deja dezvăluit publicului.
Fuziunea a două entități distincte a fost sugerată de el într-o conferință de presă organizată la începutul lunii în curs.
Grupul de la Vișegrad – o alianță informală între Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia – ar urma să fie combinat cu formatul Slavkov,
o structură de cooperare care include deja Austria, Republica Cehă și Slovacia.

Magyar a exprimat opinia că o astfel de evoluție ar fi benefică pentru toate statele implicate, Magyar și Austria fiind printre acestea.
El și-a manifestat speranța că eforturile de consolidare a colaborării vor duce la progrese concrete în viitor.

„Cred că acest lucru este în interesul tuturor țărilor, inclusiv al Austriei și al Ungariei”

,
a afirmat Magyar, adăugând

„Așadar, sper că vom reuși să înregistrăm progrese în această privință.”

La începutul lunii mai, Magyar urmează să întreprindă o serie de vizite oficiale, primele fiind programate la Varșovia și Viena, aceasta din urmă fiind o mișcare care subliniază clar strategia sa de consolidare a relațiilor.

Magyar consideră că relația cu Austria este una firească, însă are cunoștințe de acumulat de la Donald Tusk, premierul Poloniei, referitoare la eforturile sale de reconstrucție a unei democrații liberale, după o perioadă îndelungată de guvernare populistă.
Acesta din urmă a reușit să găsească soluții pentru deblocarea fondurilor Uniunii Europene, care erau reținute din cauza problemelor privind respectarea statului de drept.

Magyar are ca obiectiv principal deblocarea sumei de 18 miliarde de euro din fondurile UE care au fost suspendate; totodată, el pledează pentru posibilitatea de a accesa 16 miliarde de euro în împrumuturi europene destinate apărării și pentru sistarea unei penalități zilnice de 1 milion de euro impusă Ungariei pentru neconformarea la reglementările UE în materie de migrație.

Tranziția către o societate democratică liberală a fost subiectul discuțiilor duse la Varșovia, potrivit lui Emil Brix, fost diplomat și istoric austriac care a cercetat perioada de încheiere a Imperiului Austro-Ungar.

„Vizita la Varșovia are ca scop schimbul de experiențe privind tranziția înapoi către o democrație liberală”

, a afirmat el.
În ceea ce privește deplasarea la Varșovia și Viena, obiectivele sunt distincte: pe Varșovia, focusul este pus pe schimbul de bune practici în tranziția spre democrație, în timp ce la Viena, accentul se pune pe politica europeană și necesitatea ca regiunea să dezvolte propuneri endogene.

„Vizita la Viena are mai mult de-a face cu politica europeană și cu faptul că este necesar să elaborăm propriile noastre propuneri din interiorul acestei regiuni.”

Se pare că Guvernul austriac este receptiv la acest concept.

Consolidarea legăturilor dintre țările europene centrale membre ale Uniunii Europene a fost considerată o abordare logică de către un înalt funcționar diplomatic austriac, care a ales să rămână anonim pentru a putea vorbi despre chestiunile interne ale țării sale.
Acesta a făcut referire la modelul de succes reprezentat de Benelux drept exemplu de bună practică pentru o colaborare mai strânsă.

În opinia diplomatului, statele menționate au aproximativ aceeași mărime și sunt unite prin multiple interese comune, ceea ce ar conduce la o mai mare influență în procesul de votare, în cazul unei colaborări între ele.

„Suntem toate state de aproximativ aceeași dimensiune, cu multe interese comune, iar împreună am avea o pondere mai mare în ceea ce privește puterea de vot”

, a afirmat acesta.

De mult timp, consolidarea legăturilor cu Ungaria a fost o prioritate strategică pentru guvernul austriac condus de conservatori.

În perioada de început a anilor 2000, înainte de integrarea în UE a numeroaselor state cu trecut comunist, oficialii austrieci au sugerat o colaborare consolidată cu regiunea Europei Centrale. Însă, această inițiativă a fost dezamorsată de îngrijorările exprimate de Polonia și Slovenia, potrivit cărora Viena ar fi încercat să-și reimpună dominanța la peste opt decenii de la destrămarea Imperiului Austro-Ungar.

În prezent, Ungaria se manifestă cu o încredere și o prosperitate sporite, pledând pentru o colaborare mai intensă.
Experții consideră că nici măcar liderii polonezi nu mai percep această perspectivă ca o amenințare, având în vedere creșterea puterii economice și militare a țării lor.

Nu a fost primit niciun răspuns

de la biroul prim-ministrului polonez la solicitarea de a comenta această situație.

Acum că Orbán nu mai deține puterea, o nouă perspectivă se deschide și pentru conservatorii austrieci în acest context schimbat.

Reflectând asupra colaborării sale trecute, Reinhold Lopatka, membru al Parlamentului European și reprezentant al Partidului Popular Austriac, Partidul Popular Austriac, a afirmat:

„Am colaborat strâns cu Orbán în anii ’90 și spun mereu că tânărul Orbán ar fi fost cu siguranță unul dintre cei mai fervenți critici ai lui Orbán de astăzi”

.
El a adăugat că, în ciuda numeroaselor provocări, au reușit să găsească anumite teme comune de lucru, însă pe parcursul anilor, această colaborare a devenit tot mai anevoioasă și, în cele din urmă, imposibilă, după cum a declarat:

„am reușit să colaborăm pe anumite teme, dar, de-a lungul anilor, acest lucru a devenit din ce în ce mai dificil și, în cele din urmă, imposibil”

.

La Conferința de Securitate de la München, desfășurată în luna februarie, Magyar și Christian Stocker, cancelarul conservator al Austriei, au inițiat discuții privind consolidarea legăturilor dintre Ungaria și Austria în perioada post-Orbán, după cum au relatat două persoane care au participat la întâlnire. Îmbunătățirea climatului de afaceri pentru companiile austriece care operează în Ungaria a fost unul dintre subiectele abordate de lideri, inclusiv

vizita inaugurală a lui Magyar la Viena

, potrivit declarațiilor unui înalt funcționar guvernamental austriac.

Un înalt funcționar diplomatic austriac a informat că, în capitala austriacă, Magyar va căuta probabil să definească o abordare unitară cu privire la fenomenul migrației și să examineze perspectivele Universității din Europa Centrală, care și-a relocat sediul principal de la Budapesta la Viena în 2019, ca urmare a acțiunilor întreprinse de către Orbán împotriva acestei instituții de învățământ superior.

Austria și Ungaria au o legătură economică deja foarte puternică. Cu o valoare care depășește 11,7 miliarde de euro, Austria reprezintă a doua cea mai mare sursă de investiții străine în Ungaria, imediat după Germania. În Austria, un număr de aproximativ 134.000 de cetățeni unguri sunt activi, o mare parte dintre aceștia fiind navetiști.

Austria a înregistrat, potrivit unui studiu al băncii centrale, o creștere a schimburilor comerciale cu statele din Europa Centrală și de Sud-Est, care au avut un impact pozitiv asupra stabilității economiei austriece, în ciuda unui mediu comercial global din ce în ce mai incert.

În ciuda acestui fapt, vor exista probabil dificultăți majore în relațiile dintre țările Europei Centrale, care vor afecta fără îndoială încercările de a stabili o colaborare mai puternică. De pildă, atunci când vine vorba despre Ucraina, anumite state precum Austria și Polonia promovează activ oferirea de sprijin financiar suplimentar din partea UE acestei națiuni aflate în război.

În ciuda faptului că nu se preconizează că Ungaria, sub conducerea lui Magyar, va impune piedici ajutorului, așa cum a procedat Orbán, această țară se asociază Republicii Cehe și Slovaciei în opoziția față de pachetul de credite al UE în valoare de 90 de miliarde de euro destinat Kiev. De asemenea, aceste țări au păreri diferite în legătură cu integrarea Ucrainei în blocul comunitar.

Potrivit analiștilor, în pofida acestor discrepanțe, țările din Europa Centrală încă împărtășesc interese comune considerabile, îndeosebi referitoare la inițiativele economice și proiectele majore de infrastructură.

Reinhard Heinisch, expert în științe politice la Universitatea din Salzburg, a afirmat că o prezentare comună a propunerilor și proiectelor integrate, coordonate între țările respective, ar putea consolida considerabil poziția acestora în procesul de alocare a fondurilor și fondurilor de coeziune de către Bruxelles.

Strategia lui Magyar de creare a unei alianțe în Europa de Est poate fi strâns legată de experiența sa în ceea ce privește mecanismul de funcționare al puterii în cadrul Uniunii Europene.
Fostul diplomat al lui Orbán, care și-a petrecut o perioadă de aproape zece ani în această calitate, a părăsit ulterior partidul Fidesz și a devenit europarlamentar pe lista propriei sale formațiuni politice conservatoare, și anume Tisza.

Potrivit lui Stefano Bottoni, un expert în Europa de Est de la Universitatea din Florența, viitorul lider al Ungariei are o înțelegere deosebită a mecanismelor UE și a capitalei europene.
Stefano Bottoni a afirmat:

„El este, practic, primul prim-ministru maghiar care înțelege perfect cum funcționează mașinăria de la Bruxelles și din UE”

.
El a adăugat că pentru a obține o influență mai semnificativă la Bruxelles și pentru a contrabalansa puterea marilor națiuni, precum Franța și Germania, este necesară consolidarea forțelor.
În acest context,

„Și dacă vrei să ai mai multă greutate la Bruxelles, dacă vrei să fii o contrapondere pentru marile țări – Franța, Germania – atunci trebuie să-ți unești forțele”

.