În urma evenimentelor recente cu drone în regiunile Galați și Tulcea, o declarație a fost făcută de Radu Miruță în data de duminică, 26 aprilie, în cadrul emisiunii Digi24.
Armata Română are o capacitate tehnică de monitorizare a întregului spațiu aerian românesc de la o anumită înălțime în sus, însă în ceea ce privește spațiul aerian de la o anumită înălțime în jos, situațiile și scenariile devin mai complexe.
„își dorește un software pentru astfel de aparate de zbor”
, a adăugat Ministrul Apărării, Radu Miruță.
Citește șiMinisterul Energiei: sprijin pentru familiile vulnerabile facturi 2027
Fragmentele de dronă au fost recuperate, iar specialiștii sunt în acest moment examinați substanța explozivă descoperită la fața locului.
A fost detonat, adică a dispărut riscul să poată exploda în jurul celor care se ocupau să adune acele resturi
.
Această operațiune a avut drept scop eliminarea oricărui pericol pentru echipele de intervenție care au strâns resturile.
Închiderea unei anumite abordări lasă loc pentru explorarea altor soluții care ar putea reduce numărul de scenarii în care astfel de evenimente rămân nedetectate. Deși Armata Română are o strategie de apărare consolidată de zeci de ani împotriva atacurilor cu rachete, elicoptere și avioane de vânătoare, accentul se mută acum pe abordarea unor potențiale vulnerabilități.
Schimbările în strategie și capacități au devenit necesare odată cu apariția drone-urilor de doi ani în urmă, care au transformat radical situația.
Fostul discurs al MApN pe această temă a fost unul de tăcere prelungită; în acest context, Radu Miruță a ales să ia atitudine și să informeze publicul despre limitele și posibilitățile actuale, afirmând:
“Mult timp nu s-a vorbit la MApN despre asta și am varianta și eu să nu vorbesc sau să fac ceea ce cred că este responsabil, și anume să spunem oamenilor ce se poate, ce nu se poate face și ce facem pentru ca bucata care nu se poate să fie în fiecare zi mai mică”
.
Această abordare reflectă efortul de a asigura o comunicare transparentă cu privire la capacitățile și limitele apărării.
Deși România nu se confruntă cu un conflict, situația actuală impune măsuri de precauție.
„România nu este o țară aflată în conflict”
Radu Miruță a oferit detalii despre capacitățile tehnice ale Armatei Române în ceea ce privește supravegherea spațiului aerian.
În anumite condiții, Armata Română poate monitoriza întreg spațiul aerian românesc de la o anumită altitudine în sus.
La altitudini mai mici, eficiența sistemelor de supraveghere depinde de configurația terenului.
„Armata Română are o capabilitate tehnică de a supraveghea absolut întreg spațiul aerian românesc de la o altitudine în sus. De la o altitudine în jos, lucrurile se împart în scenarii și situații, și anume: în funcție de situația reliefului din zonă.”
Funcționarea radarului se bazează pe emiterea unor unde electromagnetice care, la atingerea unui obiect, reflectă și permit determinarea distanței, altitudinii și vitezei acestuia.
Însă, în zone cu relief accidentat, performanța radarului poate fi limitată, fie în ceea ce privește distanța, fie înălțimea, deoarece fasciculul electromagnetic nu mai atinge obiectul.
Acest fenomen are loc deoarece relieful din jur poate obstrucționa fasciculul de undă electromagnetică.
În ceea ce privește altitudinea, factorul de influență al reliefului devine nesemnificativ.
50 de metri este o înălțime la care soluțiile radar locale devin necesare, așa cum s-a întâmplat în cazul dronei de la Galați.
O soluție eficientă poate fi implementată prin crearea unei rețele locale de tip hotspot, similar cu cea generată de un telefon mobil, care poate acoperi o anumită zonă, precum o cameră.
Limitările capacităților actuale ale Armatei Române în gestionarea unor astfel de situații sunt evidente, însă sunt implementate soluții pentru a aborda aceste provocări. Deși resursele sunt puțin numeroase, ele sunt concentrate în zonele considerate a fi cu riscuri crescute și unde frecvența unor incidente este mai mare. În fiecare zi, eforturile sunt îndreptate către reducerea numărului de situații care nu pot fi gestionate în cadrul diferitelor scenarii. Această problemă reprezintă o preocupare majoră, iar lupta împotriva acestor fenomene este în plină desfășurare.
Radu Miruță a prezentat mai multe posibile evoluții viitoare și actuale, afirmând că problemele care nu erau soluționate acum trei luni au găsit, în parte, răspunsuri.
Tehnologia dronelor cu care se confruntă forțele militare s-a îmbunătățit, apărând noi tipuri de drone cu caracteristici tehnice diferite, precum poziționarea motorului în față și capacități avansate de atac.
Aceste noi drone sunt capabile să atace elicopterele aflate la distanță și să transporte încărcături explozive care pot fi direcționate împotriva unor ținte specifice.
„Dacă până acum dronele erau pur şi simplu direcţionate să explodeze acolo unde pică, acum au încărcătură care poate pleca împotriva unui elicopter care este la o anumită distanță de ea, să atace în sine ea elicopterul”
, a declarat Miruță, precizând că situația actuală nu corespunde acestei descrieri.
Radu Miruță a menționat că anumite capacități pentru protecția antiaeriană de la sol a fost introduse în SAFE, care ar fi putut preveni incidentul de la Galați dacă ar fi fost deja disponibile în stocurile Armatei Române.
„Am pus în SAFE nişte capabilităţi de înzestrare a apărării antiaeriene de la sol a României, care, dacă astăzi ar fi fost în stocurile Armatei Române, foarte probabil situaţia de la Galaţi ar fi fost interceptată”
În legătură cu ipoteza ca Galați să fie considerat o zonă cu risc ridicat, oficialul a menționat că „această evaluare depinde de scenariul respectiv”, subliniind că această situație nu este specifică doar acestui oraș, ci poate fi aplicată și în numeroase alte regiuni din țară.
În majoritatea scenariilor, nu există niciun pericol iminent. Atunci când vorbim despre scenarii pur teoretice, anumite situații ar putea prezenta un risc matematic, însă acestea sunt doar ipoteze f ără legătură cu realitatea. România nu se află într-o stare de conflict și nu are niciun motiv să creadă că Federația Rusă ar avea interesul de a o ataca. În astfel de situații, de obicei, dronele sunt doborâte de apărarea antiaeriană a Ucrainei, care utilizează metode diverse pentru a le dezorienta, precum împușcarea lor cu gloanțe, modificarea structurii aerodinamice prin ajustarea flapilor, sau bruiajul semnalului GPS, determinându-le să își schimbe traiectoria de zbor până la epuizarea combustibilului sau până la impactul cu un obstacol.
Radu Miruță a subliniat că protecția cetățenilor în situații de acest fel este o responsabilitate care revine Ministerului Apărării.
În același timp, a informat că, începând cu săptămâna viitoare, vor fi relocate noi capacități defensive în regiune.
Mutăm niște capabilități noi în această zonă.
De asemenea, a menționat că numărul acestor noi capacități nu este nelimitat, ci se bazează pe reconfigurarea și redistribuirea unor resurse existente pentru a face față diferitelor scenarii.
Mai exact, a explicat că
avem nişte piese pe care le mutăm dintr-o parte în cealaltă, ne jucăm pentru a acoperi diverse scenarii
.
În urma incidentelor recente din Tulcea și Galați, Radu Miruță propune implementarea unui sistem software antidrone. Ministerul Apărării Naționale se confruntă cu provocări în acest domeniu.
„Vrem un soft antidrone”
, a declarat Radu Miruță, fără a oferi detalii suplimentare despre caracteristicile acestui software.
Discuția despre posibila existență a unor zone vulnerabile în urma redistribuirii capacităților militare către Tulcea a fost clarificată de către Radu Miruță, care a declarat:
„Nu în zona respectivă, deci nu în zona respectivă. Luăm dintr-o zonă în care apreciem că riscul este foarte, foarte, foarte, foarte mic și mutăm într-o zonă în care riscul este un pic mai mare. Ăsta este un culoar pe care îl vom pune practică de zilele următoare. Adițional, mai intră în operație încă două dispozitive noi. Cele două dispozitive noi vin să îmbunătățească ceea ce acum avem, adică nu le mutăm dintr-o altă parte pentru a descoperi în altă zonă și vin piese noi pe tabla de șah pe care le ducem în zonele în care specialiștii Armatei Române consideră că există problema cu riscul respectiv. Una este programată să intre în operațiunea care se desfășoară acolo de săptămâna aceasta și intra și dacă se întâmplă asta la Galați și dacă nu se întâmpla, pentru că e o etapă oficială.
Dar personalizarea software-ului pentru drone, în mod ideal și la eficiență maximă, nu poate fi obținut cumpărat din altă parte.
Acest lucru permite Ministerului Apărării să realizeze coproducții, concentrându-se însă exclusiv pe dezvoltarea software-ului, lăsând fabricarea componentelor hardware și mecanice în sarcina firmelor private.
Eficacitatea unei drone depinde, în mare măsură, de capacitatea sa de a lua decizii autonome privind traiectoria și destinația.
Implementarea unei soluții eficiente necesită o cantitate semnificativă de informații.
Armata Română dispune de echipamente capabile să genereze aceste date, printre care radare cu diferite performanțe și caracteristici,
avioane de vânătoare și tancuri moderne care pot furniza informații relevante.
Toate aceste date trebuie centralizate într-un sistem comun,
permițând unui software specializat să extragă informațiile necesare și să le transmită unei drone în mod autonom.
”Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care vor rezolva parțial”
Ministrul Apărării a anunțat crearea unei echipe de tineret pentru a dezvolta o tehnologie inovatoare de combatere a dronelor, după incidentele recente din Tulcea și Galați.
„Sunt absolut convins că în România, uitându-mă și la studenții cărora le-am predat la facultate, uitându-mă la firmele din România, uitându-mă la niște tineri foarte bine pregătiți tehnic, la Ministerul Apărării trebuie să existe capacitatea de a face o echipă.”
În prezent, echipa este formată din cinci-șase persoane, însă obiectivul este de a extinde echipa la 20-25 de tineri care să lucreze la crearea unui software specializat pentru nevoile Armatei Române.
Această inițiativă are drept scop consolidarea capacităților de apărare ale României prin dezvoltarea de tehnologii avansate.
Editor : A.M.G.
O posibilă revenire la guvernarea Ciucă-Ciolacu este consecința votării moțiunii de cenzură de către PSD și AUR, a declarat Radu Miruță.
COMENTARII / 0