Considerată o adevărată minune a rezilienței, Marea Piramidă din Giza a stat mărturie timpului care a curge, fiind un edificiu emblematic al ingeniozității și curajului oamenilor. De la construcția sa, în epoca Vechiului Regat Egiptean, această monumentală creație umană a suportat neclintită trecerea secolelor, în timp ce diverse civilizații au cunoscut perioade de înflorire și decadență, după cum relatează Reuters, citat de Agerpres în data de joi.
Un studiu recent a scos la iveală unul dintre secretele longevității sale remarcabile: a fost edificată cu trăsături structurale avansate care îi permit să suporte forțele devastatoare ale cutremurelor, de când a fost ridicată, în urmă cu 4.600 de ani, ca și mormânt al faraonului Khufu.
Cercetătorii au analizat dinamica structurală a piramidei cu ajutorul unor instrumente numite seismometre, care au înregistrat vibrațiile ambientale în 37 de locații din interiorul și exteriorul monumentului. Aceste vibrații, generate de fenomenele naturale și de activitatea umană, au declanșat un răspuns structural remarcabil de uniform și stabil al piramidei, ținând cont de mărimea și complexitatea sa.
În imediata vecinătate a Cairo, capitala Egiptului, se află Marea Piramidă din Giza, a cărei bază, formată din blocuri imense de calcar, are patru laturi, fiecare cu o lungime de aproximativ 230 de metri, ocupând o suprafaţă de 5,3 hectare.
La construcţia sa, 147 de metri era înălţimea aproximativă a acestei minuni. Însă, datorită eroziunii naturale care a avut loc de-a lungul secolelor şi a extragerii pietrelor exterioare netede, care au fost ulterior reutilizate ca material de construcţie, înălţimea sa actuală este de aproximativ 138,5 metri. Trebuie remarcat că această piramidă a deţinut titlul de cea mai înaltă structură la nivel global pentru o perioadă de aproximativ 3.800 de ani.
Studiul a scos la iveală multiple trăsături care sporesc rezistența piramidei la seism. Geometria sa extrem de simetrică și poziția joasă a centrului de greutate sunt completate de o bază foarte extinsă și de o reducere graduală a masei pe măsură ce se ajunge la vârf. În plus, structura sa internă complexă include camere interioare care reduc efectele vibrațiilor. Construcția a avut loc pe un strat geologic foarte stabil de rocă calcaroasă.
Aceste caracteristici combinate dau naștere unei structuri armonioase și integrate
, potrivit lui Mohamed ElGabry, seismolog la Institutul Naţional de Cercetare în Astronomie şi Geofizică (NRIAG) din Egipt și autor principal al cercetării, publicate în numărul din joi al revistei Scientific Reports.
Studiul a scos la iveală faptul că vechii constructori egipteni aveau o înţelegere aprofundată a conceptelor precum stabilitatea structurilor, reacţia fundaţiilor la solicitări, distribuţia judicioasă a masei şi optimizarea transferului de sarcini.
„Constructorii din Egiptul Antic deţineau în mod evident cunoştinţe practice despre stabilitate, comportamentul fundaţiilor, distribuţia masei şi transferul de sarcină utilă”
, a afirmat Asem Salama, seismolog la NRIAG şi autor-senior al studiului.
În urma cercetărilor, s-a observat că frecvența majorității vibrațiilor detectate în interiorul Marea Piramidă din Giza corespunde unei distribuții uniforme a solicitărilor mecanice în întreaga structură.
Arhitectura avansată a Marii Piramide din Giza a fost, probabil, rezultatul unor soluții inginerești și geotehnice inovatoare. Asem Salama a declarat:
„Aşadar, deşi aş ezita să afirm că au proiectat piramida în mod intenţionat şi în mod specific pentru a rezista la cutremure, cred totuşi că au dezvoltat soluţii arhitecturale şi geotehnice care au dus în mod natural la realizarea unor structuri cu o rezistenţă excepţională pe termen lung”
. Această abordare a dus la crearea unor edificii cu o rezistență remarcabilă în timp.
Experiența acumulată în timp, prin încercări și erori succesive, a dus la perfecționarea tehnicilor de construcție, după cum o dovedesc piramidele imperfecte care au precedat-o pe Marea Piramidă.
În scopul studiului, au fost adunate informații seismice din mai multe încăperi și coridoare aflate în interiorul Marii Piramide, printre care Camera Regelui, dar și informații provenite de la stratul de sol și rocă situat în jurul acestei construcții.
În urma cercetărilor, s-a stabilit că intensificarea vibraţiilor în interiorul piramidei din Giza era direct proporţională cu creşterea înălţimii, un comportament caracteristic construcţiilor cu înălţimi mari. Însă, rezultatele au arătat o scădere a acestei intensificări în cele cinci încăperi speciale amplasate deasupra „Camerei Regelui”, chiar dacă acestea erau poziţionate la o înălţime mai mare.
Explicaţia oferită de Mohamed ElGabry subliniază că aceste încăperi au un rol activ în atenuarea undelor seismice, protejând astfel Camera Regelui, o zonă extrem de vulnerabilă la efectele vibraţiilor puternice.
În regiune, 1847 și 1992 au fost marcate de cutremure devastatoare care au avariat mii de edificii și au curmat viețile a peste 560 de oameni în cel din urmă. În ciuda acestor evenimente traumatice, Marea Piramidă din Giza a înregistrat doar deteriorări minore.
În cadrul unui ansamblu monumental, Marea Piramidă din Giza coexistă cu alte piramide și cu Marele Sfinx, situat în aceeași localitate, Giza, atracții turistice care au captivat un număr considerabil de vizitatori încă din cele mai vechi timpuri.
Mohamed ElGabry a afirmat că Marea Piramidă reprezintă o capodoperă inginerească și artistică de excepție, o reflectare a viziunii umane.
„Marea Piramidă nu este doar o realizare inginerească extraordinară, ci şi o operă de artă profundă şi o viziune umană. Simetria sa perfectă, scala monumentală şi proporţiile elegante creează o frumuseţe atemporală care continuă să inspire un sentiment de uimire chiar şi după 4.600 de ani”
, a adăugat el.
Expertul egiptean a remarcat că 20 de ani de muncă asiduă au stat la baza construcției acestei minuni, perioadă în care s-a demonstrat o capacitate remarcabilă de planificare și organizare. Realizarea unei astfel de opere a necesitat o viziune strategică pe termen lung, un sistem complicat de asigurare a resurselor și coordonarea eficientă a zeci de mii de specialiști calificați, ingineri și administratori.
„Dincolo de frumuseţea sa fizică, ceea ce mă impresionează cel mai mult este incredibilul management de proiect şi măiestria organizaţională pe care ea le reprezintă. Construirea unui astfel de monument a durat aproximativ 20 de ani şi a necesitat menţinerea unei viziuni clare pe termen lung, un lanţ de aprovizionare extrem de complex şi coordonarea a zeci de mii de muncitori calificaţi, ingineri şi administratori”
Construcția piramidei a necesitat planificarea resurselor umane, instruirea unei echipe de muncitori calificați și organizarea unui sistem de aprovizionare constantă cu hrană pentru forța de muncă, pe lângă coordonarea eforturilor pentru deplasarea unor cantități imense de material pietros.
O reflectare a potențialului extraordinar al civilizației umane a fost exprimată de către Mohamed ElGabry, care a afirmat:
„Ne aminteşte de ceea ce este capabilă să facă civilizaţia umană atunci când viziunea, ştiinţa, organizarea şi determinarea se îmbină”
Concluzia sa a fost că oamenii din acea perioadă au realizat o construcție capabilă să reziste trecerii timpului.
„Oamenii de atunci chiar au reuşit să contruiască o structură care să dăinuie de-a lungul epocilor”
a afirmat el.
COMENTARII / 0