Marian Neacșu, o nouă dimensiune a plagiatului. Vicepremierul PSD a copiat rezumatul tezei de doctorat și CV-ul unei colege de la Universitatea Valahia. Reacția acesteia: „Nici nu știu cum să abordez problema”

În contextul numirii lui Marian Neacșu de la PSD în funcția de ministru al Afacerilor Interne și vicepremier, principalul punct de critică a fost asociat...

În contextul numirii lui Marian Neacșu de la PSD în funcția de ministru al Afacerilor Interne și vicepremier, principalul punct de critică a fost asociat cu condamnarea penală, însoțită de suspendare, la care a fost supus în 2016. CV-ul fostului director al CJ Ialomița prezintă, totuși, informații la fel de relevante ca și istoricul său, fiind din nou fără antecedente, după procesul de re

Vicepremierul a urmat o pregătire profesională care a început în domeniul științelor economice, trecând apoi la zootehnică și la simpozioane privind nutriția. De la utilizarea computerelor în furajare, a migrat către studii de securitate, pentru a se întoarce la economie, toate acestea în cadrul doctoratului la Universitatea Valahia din Târgoviște. Această călătorie educațională s-a încheiat, mai mult sau mai puțin inevitabil, cu un caz de plagiat în dosarul de doctorat. Nu a fost teza însă, ci anumite secțiuni din CV și din rezumatul în limba engleză.

În intervalul 1978–1982, Neacșu a studiat la Liceul „Ion Mihalache” din Topoloveni, Argeș, instituție care, la acea vreme, se numea Grupul Școlar Industrial Topoloveni.

Citește șiTrump spune că „a glumit” când l-a propus pe Dana White ca purtător de cuvânt al Casei Albe

Din 1982, după unele variante ale CV-ului public, sau din 1983, după altele, până în 1987, vicepremierul a studiat economia la Universitatea din Craiova. „În urma verificării evidențelor”, a răspuns în scris Universitatea la întrebările ziarului, „s-a confirmat faptul că domnul Neacșu I. Marian a urmat și a absolvit cu diplomă de licență Facultatea de Științe Economice”. Răspunsul Universității nu menționează anii de studiu.

În 2001–2005, Marian Neacșu a continuat să se perfecționeze academic, conform CV-ului publicat pe portalul Camerei Deputaților, unde se menționează că a participat în fiecare an la Forumul Alltech Biotechnology, intitulat

„Nutritional Biotechnology in the Feeds and Food Industries”

. Evenimentele dedicate furajelor se desfășurau pe trei zile și se găzduiau în mod obișnuit în Lexington, Kentucky, SUA.

Pe blogul personal, între timp șters, Neacșu adăugase la „studii și specializări” următoarele: „2003 – USAID/American Soybean Association, Cursul «Tehnici superioare de nutriție a animalelor»” și „2002 – Brill Corporation, «Formularea rețetelor de furajare asistată de calculator»”. American Soybean Association este o asociație a cultivatorilor de soia din Statele Unite.

În 2008, Neacșu a trezit de la nivelul județului și de la funcția de la CJ Ialomița pentru a se alătura Parlamentului, unde a ocupat poziția de deputat. În CV-ul său, odată cu această nouă fază, se adaugă noi simpozioane și conferințe pe diverse subiecte.

Apare și un master în Studii de securitate și apărare, la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” București. Masterul respectiv era coordonat de generalul în rezervă Constatin Degeratu, fost șef al Marelui Stat Major.

În fișele de CV ale lui Neacșu, se indică perioadele de studiu 2012‑2014 sau 2012‑2013. Într-un răspuns redactat pentru publicația Libertatea, conducerea Universității „Cantemir” afirmă că funcționarul a parcurs programul de master la Facultatea de Științe Politice în intervalul 2011‑2013, obținând „cu examen de disertație” în sesiunea de iulie 2013.

Libertatea a cerut Ministerului Afacerilor Interne, sub conducerea lui Neacșu, să transmită o versiune electronică a diplomei de master a ministrului. Răspunsul MAI a fost că

„documentul la care faceți referire nu se înscrie în definiția informației de interes public”

Vicepremierul a indicat în CV-ul său că a urmat un program de doctorat în management la Universitatea Valahia, din Târgoviște, între anii 2014 și 2017. Conform răspunsului acordat unui ziar al universității din Dâmbovița, el a fost înmatriculat pe 01.10.2014 și a susținut public teza de doctorat pe 11.09.2017.

Doctoratul lui Marian Neacșu poartă titlul „Impactul capitalului intelectual (intangibil) asupra responsabilității sociale și a sustenabilității strategiei la nivel de firmă”. Supervizorul său a fost prof.univ.dr. Ion Pârgaru. Documentul, disponibil în format PDF, poate fi accesat și descărcat de pe site-ul rei.gov.ro.

În conformitate cu dispozițiile legale valabile la acea dată, Codul studiilor universitare de doctorat – HG nr. 681 din 2011, și cu normele interne ale Universității Valahia, notificarea oficială privind susținerea tezei trebuia să fie publicată pe portalul școlii doctorale cu cel puțin 20 de zile calendaristice înainte de data stabilită.

În Regulamentul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), valabil în 2017, se arată că acest anunț trebuia să fie publicat împreună cu următoarele documente: rezumatul tezei în format electronic, CV-ul doctorandului, CV-urile membrilor comisiei de susţinere publică a tezei de doctorat sau link-uri către acestea.

Anunțul legat de teza lui Marian Neacșu este încă disponibil în arhiva portalului Școlii Doctorale de la Universitatea Valahia, la adresa https://sd.valahia.ro/sustineri-teze/arhiva. Având în vedere că fiecare școală doctorală stabilește propriile norme pentru redactarea și prezentarea documentelor, la Valahia CV-ul doctorandului, disponibil în română și engleză, este inclus în același fișier PDF care conține rezumatele tezei de doctorat, în ambele limbi.

La Marian Neacșu, fișierul cuprinde CV-ul în română al doctorandului, rezumatul în română al tezei, un CV incomplet în limba engleză și un rezumat în engleză al unei alte teze de doctorat, susținute cu un an înainte la Universitatea Valahia. Este vorba despre lucrarea elaborată de Ileana Porojan (căsătorită Milea) și prezentată pe 28 octombrie 2016. Domeniul este tot Management, iar conducător de doctorat este tot profesorul Ion Pârgaru.

Ilenei Porojan a redactat lucrarea intitulată „Strategii de dezvoltare ale întreprinderilor mici și mijlocii cu profil agricol din județul Dâmbovița”. Nu există nicio legătură cu tema tezei lui Marian Neacșu.

Pentru a decupa rezumatul în engleză dintr-un fișier și a-l plasa în alt fișier e nevoie de mai mult de o încurcătură birocratică. E nevoie să deschizi fișierul, să copii doar partea care te interesează, să deschizi celălalt fișier și să adaugi partea copiată, acolo unde ar trebui să apară CV-ul în engleză. Ce e interesant e că, în fișierul lui Marian Neacșu, pe lângă rezumatul în engleză plagiat integral, apar și unele preluări de la CV-urile Ilenei Porojan în CV-ul politicianului. Cum ar fi „competențele artistice” sau facultatea la care a obținut diploma de master.

Chiar și erorile de ortografie ale Ilena Porojan apar în documentele de profil ale lui Neacșu.

Prima pagină a rezumatului în limba engleză, în care se află numele doctorandului Neacșu alături de titlul doctorandei Porojan, constituie dovada că nu se tratează doar de o confuzie birocratică și că nu a fost inserat un fișier greșit în dosar.

Astfel, Neacșu și-a completat în română experiența profesională și studiile, dar a păstrat macheta, rubricile de competențe, mai multe formulări și două greșeli de scriere ale doctorandei. Varianta în engleză este aproape în întregime a doctorandei: experiența profesională și cinci din cele șase blocuri de educație au rămas necompletate, iar rubricile completate reproduc datele ei.

Potrivit analizei realizate de Libertatea, din cele 15 secțiuni ale CV-ului redactat în limba română, 6 sunt exact identice sau prezintă aceeași eroare, 5 au fost preluate cu anumite modificări, iar 4 conțin informații originale.

În total, CV-ul în engleză conține 11 rubrici, dintre care 6 sunt exacte, una a fost preluată cu modificări, trei au fost preluate și lăsate incomplet, iar una conține date proprii.

Masterul de la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” este trecut la „Facultatea Ingineria Mediului și Biotehnologii”, facultatea de licență a doctorandei de la Universitatea Valahia. Pe când masterul lui Neacșu este obținut, conform răspunsului Universității „Cantemir”, la Facultatea de Științe Politice, perioada 2011-2013.

În versiunea engleză, singura dată evidențiată în experiența profesională a lui Neacșu este 2007 – present, marcând începutul postului său actual ca doctorandă. În limba română, Neacșu ocupă funcția de deputat încă din 2008.

În versiunea engleză, Neacșu menționează certificatul ECDL (abilități în utilizarea calculatorului) și permisul de conducere din 1997, ambele aparținând doctorandei Porojan. În traducerea în română, Neacșu nu face referire la ECDL, nici la anul permisului.

Competențele sociale și organizatorice se potrivesc exact, literă cu literă, cu 12 linii în română și 6 în engleză.

Erorile de ortografie ale doctorantei apar și în lucrările lui Neacșu:

„Bacalareat”

și

„Univeristy”

.

În CV în limba română al doctorantei Porojan, în secțiunea competențe artistice, se menționează: muzică, pictură, fotografie, dans. În CV în limba română al lui Neacșu, rămân doar muzica și fotografia. În plus, acesta constituie singurul CV public al demnitarului în care el declară preferințe pentru aceste domenii.

În urma unui contact din partea publicației Libertatea, Ion Pârgaru, conducătorul de doctorat, a susținut că situația ar fi rezultatul unei confuzii generate la secretariatul școlii doctorale. El a menționat că se tratează de o simplă încurcătură.

În legătură cu diploma de master, Pârgaru a dat asigurări că Neacșu „a terminat cursurile de licență de lungă durată, pentru doctorat nici nu avea nevoie de master”.

Da, doctoranzii de la Valahia depun și un rezumat în engleză, a confirmat profesorul, „dar rămâne la universitate, nu e nevoie să fie depus în altă parte. Rămâne la universitate, dacă-l păstrează secretara. Dacă nu, nu. E un document pentru a-l înmâna membrilor comisiei de susținere a tezei de doctorat, ca să se evidențieze elementele esențiale ale tezei. Membrii comisiilor de doctorat din care am făcut parte au fost foarte atenți, poate și din cauza mea”.

În contextul anunțului de pe site-ul școlii doctorale referitor la teza lui Marian Neacșu, a fost publicat un rezumat în limba engleză, provenit dintr-o altă teză. Pârgaru a răspuns:

„Trebuie să fie o greșeală a secretarei care a postat rezumatul acolo”

Cum explică atunci că și în CV-urile lui Neacșu se găsesc multe detalii asemănătoare cu CV-urile Ilenei Porojan? Pârgaru a mutat responsabilitatea de la secretară la Ministerul Educației, unde spunea că nu ajunge rezumatul tezei. „O să verific, nu este treaba mea să verific chestiile astea, asta o verifică comisia de la Minister (n.red. – Ministerul Educației). Mi-ați atras atenția, am să verific și eu, să văd ce s-a întâmplat. Pentru că eu știu că toate documentele erau absolut în regulă, mai ales că era vorba de Neacșu. Avea funcția pe care o avea, era normal ca toate privirile să fie ațintite asupra lui”.

Marian Neacșu a avut dosarul său de doctorat supus unei verificări riguroase, potrivit profesorului care a subliniat că toate documentele au fost inspectate cu atenție. Profesorul a menționat că, înainte de prezentarea publică a tezei, aceasta este supusă comisiei de îndrumare, iar acest pas urmează după efectuarea verificării antiplagiat. De asemenea, el a precizat că rezumatul este verificat înainte de susținerea publică și că acel rezumat a fost confirmat ca fiind verificat.

„Nu uitați că, înainte de susținerea publică, teza este prezentată în comisia de îndrumare. Și aceasta este după ce s-a făcut verificarea antiplagiat. Se verifică rezumatul înainte de susținerea publică. Rezumatul acela a fost verificat”.

Pe portalul școlii doctorale, documentele au fost semnate electronic de profesorul Dinu Colțuc, prorector la Universitatea Valahia, în acea zi.

„Domnul Colțuc a citit documentele prezentate de secretară și, sigur, a semnat. Sunt sigur că n-a dat drumul la ceva în neregulă. Repet, e o presupunere care sper să nu fie cea corectă, s-ar putea să fi încurcat secretara cumva… E posibil, pentru că tezele stau 90 de zile pe platformă la minister”.

Pentru asemănările din CV-uri, Pârgaru nu a găsit o explicație de moment. „Nu pot să vă dau un răspuns, ar însemna să vă induc în eroare. Trebuie să verific”. A revenit cu un telefon: „Am verificat. La dosar este rezumatul în limba engleză al lui. Pentru că nu putea să fie separat rezumatul în limba engleză de rezumatul în limba română”, „Ni-l puteți trimite și nouă?”, „Se găsește pe site-ul Ministerului. Mai mult decât atât, am vorbit cu secretara și ministerul ar fi respins imediat teza dacă ar fi fost o greșeală de genul ăsta. Să nu fi avut rezumatul sau să fie o greșeală de genul ăsta. O să o rog pe secretară să verifice și să vă dau numărul ei de telefon”.

În momentul în care a fost publicat acest articol, profesorul Pârgaru nu a furnizat nici numărul de telefon al secretarei, nici versiunea engleză a rezumatului tezei lui Marian Neacșu.

Conform mențiunilor lui Ion Pârgaru, pe portalul Ministerului Educației se găsește exclusiv teza de doctorat scrisă în limba română de Marian Neacșu. Libertatea a confirmat, la Biblioteca Națională, că și acolo a fost depus doar conținutul tezei, fără rezumate sau CV-uri ale autorului.

Ministerul Educației nu a oferit un răspuns, deocamdată, la cererea ziarului de a oferi o versiune electronică a rezumatului în limba engleză, carcat pe platforma CNATDCU, inclus în dosarul de doctorat al lui Marian Neacșu.

Universitatea Valahia a transmis, sub formă scrisă, exclusiv titlul în limba engleză al tezei de doctorat a lui Marian Neacșu. Acest titlu conține erori de traducere, iar în această ocazie se remarcă și greșeli personale.

Titlul în română, menționat mai sus, este „Impactul capitalului intelectual asupra responsabilității sociale și a sustenabilității strategiei la nivel de firmă”. Titlul în engleză trimis de Universitate este: ,,The Impact of the Intelectual Capital (Untouchable) on the Social Responsability and on the Sustainability of the Strategy at the Company’s Level”.

Intelectual se redactează ca

“intellectual”

, iar responsibility se scrie

“responsibility”

. În loc de

“untouchable”

se recomandă

“intangible”

, potrivit contextului. Termenul Company level este corect, spre deosebire de

“Company’s level”

, unde particula de genitiv este folosită greșit.

Traducerea corectă a titlului tezei ar fi următoarea: „The Impact of Intellectual Capital (Intangible) on Social Responsibility and Strategic Sustainability at the Company Level”

Până în prezent, există dovada vizibilă direct pe portalul Universității Valahia că ministrul de Interne a copiat parțial CV-ul și a preluat integral rezumatul în engleză al tezei din dosarul de doctorat. Aceste acțiuni au trecut neobservate de două mecanisme de verificare academică: unul din cadrul școlii doctorale de la Valahia și altul din CNATDCU, care se află sub autoritatea Ministerului Educației.

Libertatea a vorbit și cu Ileana Porojan, doctoranda de la care a copiat vicepremierul Neacșu. „Doamne ferește! Doamne ferește! Habar n-am avut! Nici nu știu cum să abordez problema. Nu știu cum l-ar fi putut ajuta, că eu am vorbit despre IMM-uri cu profil agricol din Dâmbovița. Nu știu cum! Ce să explic despre o situație despre care n-aveam cunoștință? Atâta timp cât e publicat pe site-ul universității, poate să consulte oricine, să ia cu Copy și Paste. Își asumă cine ia cu Paste! Nu știu ce să spun, sunt surprinsă, uimită. Am făcut și eu o lucrare de doctorat, dar n-am îndrăznit să iau cu Copy și Paste de niciunde”.

Care membri au constituit comisia de susținere a tezei de doctorat realizată de Marian Neacșu?

Potrivit Codului studiilor universitare de doctorat (HG 681 din 2016), comisia de doctorat este „propusă de conducătorul de doctorat și aprobată de consiliul școlii doctorale. Comisia de doctorat este alcătuită din cel puțin 5 membri: președintele, ca reprezentant al IOSUD (n.red. – instituția organizatoare de studii doctorale), conducătorul de doctorat și cel puțin 3 referenți oficiali, din țară sau din străinătate, specialiști în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat și din care cel puțin 2 își desfășoară activitatea în afara IOSUD respective”.

„Eu am propus și consiliul de administrație aprobă”

În ceea ce privește Marian Neacșu, comisia a fost alcătuită, în afară de directorul de doctorat, din profesorii Marius Petrescu, Marin Andreica, Mohammad Jaradat și Cătălin Răzvan Dobrea.

Ion Pârgaru a absolvit în 1972 Facultatea de Comerț Exterior, de la Academia de Studii Economice București. Între 1985 și 1989, a urmat cursurile Universității de Politică și de Conducere București (școală de partid din perioada comunistă). În 1994 a obținut titlul de doctor. În anii ‘90, a fost secretar de stat, “coordonatorul activității de comerț exterior a României”, conform CV-ului de pe site-ul Universității Valahia. În legislatura 1996-2000, a fost deputat de Gorj, ales pe listele PDSR (n.red. – actualul PSD), iar între 2012-2016, a fost deputat PSD de Gorj.

Conform raportului RiseProject, Pârgaru a colaborat ca partener de afaceri într-o companie farmaceutică alături de Ioan Socol, numele căruia apare în Panama Papers și este legat de un offshore din Insulele Virgine Britanice.

Mihail Volintiru este reprezentantul principal al lui Ion Pârgaru și deține majoritatea acțiunilor în Amma Print SRL. Conform unei investigații realizate de Europa Liberă România, această firmă a semnat acorduri în valoare de mai multe milioane de euro cu diverse partide politice, în special cu PSD, pentru furnizarea de materiale de campanie electorală. În plus, Amma Print a încheiat contracte cu Poliția de Frontieră, compania Romgaz și Biblioteca Metropolitană din București.

În 2016, profesor emerit la ASE, Marin Andreica, a fost scoțat în lumina publică, fiind identificat ca unul dintre cadrele universitare care au reproducit „opere științifice” concepute de afaceristul George Copos în perioada detenției.

Marius Petrescu a fost conducător al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat din cadrul Universității Valahia în perioada 2012‑2021. În aceeași perioadă, de 23 de ani, a deținut funcția de director general la ORNISS, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, ocupându‑se de la anul 2002 până în martie 2025.

Cătălin Răzvan Dobrea ocupă funcția de profesor universitar și coordonator de doctorat în domeniul Managementului la ASE. Începând cu anul 2018, el a fost ales membru al CNATDCU, secțiunea 16 pentru Inginerie și Management, unde se ocupă de evaluarea tezelor depuse pentru validarea programelor doctorale.

Despre Mohammad Jaradat, de origine iordaniană, fondatorul Universității „Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca, presa centrală a scris că acesta a fost condamnat definitiv în 1993, de Curtea de Apel din Cluj, pentru fals intelectual și complicitate la contrabandă. Era vorba despre înmatricularea unor automobile, conform Adevărul.ro. Pe vechiul său nume Abdel Mohammed Hadi Rahman, Jaradat a ispășit doi ani de detenție, între 1993 și 1995, potrivit Hotnews.ro.

În cadrul Universității patronată de Jaradat, au prezentat documentele fostului procuror-general Ilie Botoș, primarul Clujului, Emil Boc, și Vasile Pușcaș, ex-negociator-șef al României cu Uniunea Europeană. În plus, fostul ministru de Interne Ioan Rus a asistat la deschiderea unui nou birou al Universității „Bogdan Vodă”.

Un partener de afaceri al lui Jaradat, Khaled Matar, a fost identificat în România ca primul cetățean român pe care FBI-lă a suspectat de conexiuni cu Al-Qaeda. În 2008, Curtea de Apel Cluj a impus Matar o pedeapsă de șase ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, potrivit Mediafax.

După ce și-a finalizat studiile de doctorat în domeniul Managementului, Marian Neacșu a fost angajat la ANRE și la Secretariatul General al Guvernului. În declarațiile făcute de aceste instituții, s-a menționat că nu a primit niciun spor de doctorat.

ANRE a declarat că Neacșu a primit exclusiv bonusul de vechime în muncă, în perioada în care a activat ca expert la instituție.

În funcția de Expert, Marian Neacșu a activat la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei în perioada 11 decembrie 2017 – 27 martie 2019. În acea etapă, el a beneficiat de un bonus de vechime de 25 % aplicat la salariul de bază brut, în conformitate cu prevederile Contractului colectiv de muncă.

În raportul de avere din 2020, prezentat de vicepremier, Neacșu a perceput un salariu anual de 336.775 lei provenit din ANRE, echivalent aproximativ 5.600 euro pe lună.

Sporul de 25 la sută pentru vechime se acordă celor cu peste 20 de ani de activitate în câmpul muncii, care se probează cu adeverințe de la foștii angajatori. În cazul lui Marian Neacșu, angajatorii sunt IAS Slobozia, câteva firme de morărit din Ialomița, firme la care politicianul este și acționar, CJ Ialomița, Parlamentul României și ANRE.

Curtea Constituțională a respins contestațiile Opoziției legate de numirea lui Marian Neacșu ca vicepreședinte al ANRE (Decizia nr. 24 din 2020), numire susținută de PSD. Decizia CCR citează punctul de vedere trimis de Biroul Permanent al Camerei Deputaților:

„Toate calităţile de mai sus, deţinute de domnul Marian Neacşu, alături de titlul de doctor în economie, constituie experienţă în domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, precum şi în domenii conexe acestuia”.

COMENTARII / 0