Economia mondială se află într-o perioadă de restructurări semnificative, cauzate de impactul combinat al crizei sanitare globale, conflictelor militare, crizei resurselor energetice și noilor conflicte din regiunea Orientului Mijlociu, care sporesc instabilitatea pe scenele financiare internaționale, potrivit avertismentului lansat de Cosmin Marinescu, adjunct al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR). El subliniază că, în ciuda avantajelor structurale de care dispune România, începutul anului 2026 transmite semnale de alarmă, iar reducerea ratei inflației se va desfășura într-un ritm lent și greu de prevăzut.
BNR viceguvernatorul a informat că izbucnirea unor noi confruntări în regiunea Orientului Mijlociu conduce la „episoade accentuate de instabilitate financiară”, mai ales ca urmare a răspunsurilor imediate ale sectorului petrolier.
La începutul evenimentului „Tendințe Economice” organizat de BNR, Marinescu a făcut următoarea declarație:
Citește șiDeficitul scade la 2,89% din PIB în 8 luni (Ministerul Finanțelor)
„Războiul generează runde severe de volatilitate economică, pe măsură ce piața petrolului reacționează rapid și tăios, cu implicații globale”
Această afirmație a fost făcută în contextul discuțiilor despre impactul conflictelor asupra economiei globale.
Procesul de transmitere a șocurilor energetice în economie este unul complex, fiind caracterizat prin efecte întârziate și prin canale de transmisie multiple.
Funcționarea acestor mecanisme este caracterizată de o anumită asincronie și eterogenitate, potrivit spuselor oficialului BNR, care a oferit o explicație pentru dificultățile în prognozarea evoluțiilor inflației.
„Aceste mecanisme nu operează simultan și nici uniform”
a fost declarația sa.
Țara noastră are o dependență energetică mai scăzută în comparație cu alte națiuni din cadrul Uniunii Europene.
România dispune de anumite factori de reziliență în acest context.
Dependența energetică a României este considerabil mai mică în comparație cu majoritatea țărilor europene, după cum reiese din datele prezentate.
Proporția energiei importate a fost, în ultimii ani, de aproximativ 30% din totalul necesar, fiind similară cu cea din Suedia și considerabil mai mică decât în numeroase alte țări europene, spre exemplu Cehia, care are 39%, Polonia, cu 46%, și Ungaria, unde procentul ajunge la 49%.
În Uniunea Europeană, această medie este de 57%.
Un aspect demn de remarcat este eficiența energetică a economiei, care reflectă raportul dintre consumul de energie și PIB. În acest sens, România prezintă o performanță superioară comparativ cu alte țări din regiune, ca rezultat al transformărilor structurale care au avut loc în economie.
Schimbarea de accent are loc de la obiectivele propuse la potențialul și realitățile actuale, potrivit spuselor lui Marinescu.
„Nu mai vorbim doar despre obiective, ci despre potențial și realități. România poate fi un pilon de stabilitate în arhitectura energetică regională”
reafirmă importanța României ca element stabilizator în sectorul energetic la nivel regional, luând în considerare și resursele existente în Marea Neagră și companiile specializate din acest domeniu.
La startul anului 2026, au apărut indicatori nefaste. Perspectivele nu sunt optimiste pentru perioada imediat următoare.
În ciuda unei expansiuni economice continue în 2025, însă cu o viteză redusă, perspectivele pentru începutul lui 2026 sunt caracterizate de tendințe nefaste pentru România.
Industria a înregistrat o scădere semnificativă de 3,9% în prima lună a anului, în timp ce sectorul comerțului cu amănuntul a raportat o scădere și mai abruptă, de 9,1%, în ceea ce privește cifra de afaceri.
Simultan, apar indicii de restructurări și reduceri de personal în cadrul unor mari întreprinderi industriale.
Semnalele privind restructurările și reducerile de personal la unele companii de top precum Dacia sau Azomureș sunt foarte îngrijorătoare, a declarat viceguvernatorul BNR.
„Sunt realmente îngrijorătoare anumite semnale despre restructurări și disponibilizări la nivelul unor jucători din industrie, companii etalon precum Dacia sau Azomureș”
Schimbări semnificative au avut loc în structura expansiunii economice în anul 2025. Contribuția investițiilor, care a înregistrat o creștere de 0,7%, a fost de 1 punct procentual, depășind astfel contribuția consumului, care a fost de 0,4 puncte procentuale.
Marinescu a subliniat că consolidarea acestui parcurs este esențială pentru accelerarea potențialului productiv al economiei.
„Este important să consolidăm acest parcurs, pentru accelerarea potențialului productiv al economiei”
, a declarat el.
Potrivit evaluării BNR, unul dintre principalele obstacole economice rămâne inflația, care este puternic condiționată de elemente externe, cum ar fi costurile combustibililor și valorile alimentelor neprocesate.
Urmare perturbărilor și a întreruperilor din rutele de transport, perspectivele privind creșterea prețurilor primesc o nouă împingere:
„Estimăm că rata anuală a inflației va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului”
.
Marinescu a accentuat faptul că traiectoria dezinflației va fi caracterizată prin anumite sinuozități și că strategia monetară trebuie să fie extrem de precis configurată.
Distincția dintre variațiile bruște, însă de scurtă durată, ale valorilor și tendințele care au repercusiuni de durată reprezintă o provocare.
„Provocarea noastră este de a distinge între fluctuațiile acute, dar temporare ale prețurilor, și evoluțiile care induc efecte persistente. Politica monetară trebuie să reacționeze la factorii fundamentali ai inflației, nu la fluctuații tranzitorii”
În situația actuală, banca centrală se confruntă cu necesitatea de a găsi un echilibru pentru a preveni atât o răspuns prea drastic, cât și unul prea indulgent.
Creșterea ratei dobânzii de referință trebuie abordată cu precauție pentru a nu exacerba situația, a declarat Cosmin Marinescu de la Banca Națională a României, adăugând că este la fel de important să nu se accentueze presiunile existente într-un mediu financiar deja încărcat de multiple incertitudini.
„Trebuie să evităm să punem «sare pe rană» prin creșterea ratei dobânzii de referință, dar și să evităm să punem «gaz pe foc», într-un context financiar dominat de riscuri multiple”
Sub o presiune considerabilă se află atât deficitul bugetar, cât și cheltuielile aferente datoriei.
BNR a mai scos în evidență un aspect deosebit de îngrijorător, și anume starea finanțelor publice.
2026 este anul în care cheltuielile pentru dobânzi, potrivit bugetului, urmează să reprezinte în jur de 3% din Produsul Intern Brut, ceea ce echivalează cu aproape jumătate din deficitul bugetar previzionat.
Prognoza curentă indică un deficit de 6,2% raportat la Produsul Intern Brut, însă această estimare nu ia în considerare factorii de risc crescuți, care decurg din tensiunile globale.
Anumite situații delicate se reflectă în costuri financiare majorate prin majorarea ratelor dobânzilor la care se împrumută și prin presiuni asupra cursului de schimb valutar.
„În vremuri complicate, asemenea tensiuni se traduc direct în costuri financiare, prin creșterea dobânzilor la care ne împrumutăm și prin presiuni asupra cursului valutar. Aceste efecte ajung uneori la sume de ordinul miliardelor de euro și trebuie evitate”
,
a avertizat Marinescu.
BNR are o strategie clară de reducere a cheltuielilor necesare finanțării datoriei, însă realizarea acestui obiectiv depinde în mod esențial de o abordare responsabilă și echilibrată a politicilor fiscale și bugetare, precum și de o gestionare prudentă a datoriei publice, inclusiv prin controlul eficient al scadențelor acesteia.
În același timp, BNR a subliniat importanța stabilității politice și a consecvenței deciziilor, având în vedere tensiunile care au apărut în timpul procesului de adoptare a bugetului în Parlament.
2026 va avea un buget care prevede fonduri pentru investiții ce reprezintă aproximativ 8% din PIB, cea mai mare pondere înregistrată într-un deceniu.
Această pondere reprezintă nivelul cel mai ridicat din ultimii 10 ani.
Potrivit acestuia, 2026 ar trebui să fie anul în care fondurile europene vor juca un rol crucial, a afirmat el.
„Anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”
Proiectele vor putea fi duse la bun sfârșit doar atunci când va crește substanțial capacitatea administrativă de a le implementa, în primul rând pe cele care sunt finanțate prin fonduri europene.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a ajuns la concluzia că implicarea nu se limitează doar la acțiunile guvernului, ci se extinde asupra tuturor entităților publice, atât celor centrale, cât și locale.
COMENTARII / 0