Mărul otrăvit pe care îl oferă Putin pentru a-și atinge obiectivele antebelice. România este direct vizată (Bloomberg)

Rusia a sugerat, în cadrul discuțiilor cu Statele Unite despre Ucraina, ca NATO să se retragă la frontierile din 1997, în schimbul evacuării trupelor sale...

Rusia a sugerat, în cadrul discuțiilor cu Statele Unite despre Ucraina, ca NATO să se retragă la frontierile din 1997, în schimbul evacuării trupelor sale din zona Kaliningrad, potrivit unor surse bine informate care au transmis informațiile către Bloomberg.

Conform declarațiilor lor, conceptul a fost adus în atenția partenerilor europeni de către reprezentanții speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, care subliniază necesitatea examinării unor noi sugestii legate de NATO și de prezența trupelor în Europa, ca parte a inițiativelor de a pune capăt conflictului din Ucraina. În același interval, negociatorii americani au cerut Kievului să determine dacă este pregătit să predea Donbasul în schimbul aderării la Alianța Nord-Atlantică.

Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, potrivit uneia dintre sursele Bloomberg, atenția se va îndrepta către o nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina, cu medierea SUA, precum și către întâlniri la care vor participa reprezentanți europeni. Cu toate acestea, liderii UE au respins propunerile americane, dar unii dintre ei, potrivit surselor agenției, au luat în considerare varianta în care Ucraina, dacă va fi de acord, ar adera la alianță cu granițe modificate.

Citește șiPremieră: China întâmpină Trump personal în Shenzhen, excepție rară

Putin a propus o retragere a trupelor din Kalinigrad, iar analiștii consideră această ofertă ca fiind un „măr otrăvit”. În primul rând, Rusia nu afirmă că ar preda teritoriul ocupat în urma celui de-al Doilea Război Mondial. În al doilea rând, regiunea ar putea fi ocupată în câteva ore de forțele NATO dacă ar izbucni un conflict.

Anterior, surse ale ziarului „The Telegraph” au afirmat că Putin a propus includerea unor reprezentanți ai Europei în procesul de pace, pentru a discuta renunțarea NATO la extinderea spre est. În cadrul negocierilor trilaterale cu SUA și Ucraina, care au avut loc pe 11 noiembrie la Abu Dhabi, delegația rusă a cerut, pentru încheierea războiului, reducerea prezenței militare a Alianței Nord-Atlantice în țările care au aderat la aceasta după 1997. În plus, reprezentanții Moscovei au declarat că blocul militar trebuie să-și reducă cooperarea cu Ucraina și cu alte state post-sovietice. Aceste cerințe au fost prezentate de delegația Kremlinului, condusă de consilierul președintelui Federației Ruse, Vladimir Medinskîi, ca „garanții de securitate” pentru Rusia.

Moscova a impus condiții similare alianței în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. Serghei Riabkov, viceministrul rus al Afacerilor Externe, a cerut atunci NATO-ului să-și „strângă lucrurile” și a acuzat alianța că ar urmări să „împingă înapoi” Rusia și să „o reducă la rolul de subordonat”. Surse ale ziarului The Telegraph au subliniat că astfel de condiții sunt inacceptabile pentru Alianța Nord-Atlantică.

Granițele din 1997 presupun, cel puțin, eliminarea trupelor și a armamentului NATO din 16 dintre cele 32 state membre ale blocului. În această selecție se regăsesc toți ex-membrii Organizației Tratatului de la Varșovia, țările baltice, patru dintre cele șase republici ale fostei Iugoslavii, precum și Albania, Finlanda și Suedia.

România se înscrie în rândul statelor care s-au alăturat NATO după anul 1997, în mod precis în 2004, și este directly vizată de cererile lui Vladimir Putin.

Conform statutului NATO, Articolul 10 afirmă principiul ușilor deschise. Fiecare țară poate solicita aderarea la organizație pe cont propriu și cu acordul membrilor existenți, fără ca o terță parte să intervină în acest cadru.

COMENTARII / 0