În ședința extraordinară de joi, ultima înainte de minivacanța de 1 Mai, premierul Ilie Bolojan a prezentat proiectele care urmează să fie examinate, anunțând că vor fi aprobate luni, cu o zi înainte de dezbaterea și votul pe moțiunea de cenzură la adresa Cabinetului său.
Nu vor fi adoptate după
această zi fiindcă dezbaterea și votul sunt programate luni pe ordinea de zi. a fost reformulat în
Citește șiUSR a decis mandatul cu care merge la consultările de la Cotroceni. Fritz: Soluția pentru ieșirea din criză sunt alegerile anticipate
Ilie Bolojan, în calitate de premier, a detaliat proiectele supuse analizei în cadrul ședinței extraordinare care a avut loc joi, zi care precede minivacanței de 1 Mai .El a informat că respectivele proiecte urmează să fie adoptate luni , zi care precede dezbaterea și votul pe moțiunea de cenzură ce vizează Cabinetul său.
Se are în vedere Proiectul de ordonanță de urgență care vizează implementarea accelerată a investițiilor, finanțate prin Planul național de redresare și reziliență, la nivelul autorităților locale, prin facilitarea unei lichidități temporare, sub formă de împrumuturi pe termen scurt, oferite de Ministerul Finanțelor. Un alt proiect, Proiectul de ordonanță de urgență pentru acordarea de împrumuturi din Trezoreria Statului, are drept scop accelerarea absorbției fondurilor nerambursabile oferite de Uniunea Europeană de către unitățile administrativ-teritoriale.
„Al doilea punct de pe ordinea de zi (a ședinței de Guvern – n.r.) ține de absorția de fonduri europene. Cea mai importantă problemă în aceste zile și în perioada următoare pentru Guvernul României este absorbția fondurilor europene din programul PNRR, întrucât e nevoie să finalizăm această procedură până la finalul lunii august. Am avut în aceste zile întâlniri la toate ministerele în așa fel încât să evaluăm situația reală la zi și vom face, luni, publice toate datele legate de stadiul de absorbție a fonduri europene pe fiecare minister în parte, ca să se știe exact unde suntem în momentul de față și de asemenea, în întâlniri, dintre care azi am avut una foarte lungă, am discutat toate problemele care țin de rezolvarea jaloanelor de îndeplinire a condițiilor, în așa fel încât să nu pierdem bani europeni, cel puțin din componenta de grant”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
În prezent, România se află în așteptarea unui verdict crucial din partea experților de la Bruxelles, care încă evaluează, la aproape trei luni după termenul-limită stabilit, măsura în care România și-a respectat angajamentele asumate prin obiectivele specifice din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), referitoare la cea de-a treia tranșă de finanțare, care a implicat suspendarea unor fonduri în valoare de 809,4 milioane de euro. Această evaluare este esențială pentru a stabili dacă aceste sume vor fi deblocate, integral sau parțial. Informații în acest sens au fost obținute de Mediafax acum două săptămâni, prin intermediul unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, precum și de la reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Premierul a informat că două proiecte propuse de Ministerul de Finanțe în primă lectură, joi, au scopul de a institui mecanisme adiționale pentru facilitarea asimilării fondurilor europene.
Premierul a explicat că primul proiect de ordonanță vizează mecanismul de finanțare care permite efectuarea plăților directe către beneficiari printr-un instrument oferit de Ministerul de Finanțe.
„Beneficiarii își încasează imediat sumele, iar închiderea acestor plăți, prin ministerele care sunt responsabile de absorbția de fonduri europene, se va face spre Ministerul de Finanțe după parcurgerea procedurilor normale, pentru că astăzi aceste proceduri sunt lente, sunt mult întârziate și ministerele sau datorită unei capacități administrative scăzute sau unei complexități a acestor decontări, nu reușesc să facă decontările într-o formulă operativă”.
„ Al doilea mecanism este cel de acorda împrumuturi pentru ca, în situațiile în care autoritățile locale au cheltuieli neeligibile de acoperit, pe care sau din lipsa capacității financiare sau din atingerea pragului de împrumuturi, nu le mai pot contracta de pe piețele private, să poată să facă acest lucru printre trezorerie și vom pune la dispoziție două miliarde de lei pentru ca autoritățile locale să-și poată cofinanța aceste cheltuieli în așa fel încât proiectele să se poată finaliza până la sfârșitul lunii august. Cele două ordonanțe urmează să fie adoptate luni în ședința de Guvern”, a conchis Ilie Bolojan.
Au fost dezvăluite informații despre mecanismele care au făcut obiectul discuțiilor.
Guvernul a dezvăluit detalii despre un proiect de OUG care vizează accelerarea implementării investițiilor finanțate prin Planul național de redresare și reziliență, după o prezentare de presă. Acesta a fost analizat în primă lectură și propune crearea unui mecanism financiar temporar care să ofere împrumuturi fără dobândă autorităților locale pentru proiectele aproape de finalizare, prin Ministerul Finanțelor care acordă împrumuturi pe termen scurt pentru a asigura lichiditatea temporară.
Acest mecanism PNRR se bazează temporar pe fondurile existente în partea de împrumut, eliminând necesitatea de a atrage capital suplimentar de pe piețele financiare și, de asemenea, exonerează autoritățile locale beneficiare de orice costuri.
Valoarea maximă a programului se ridică la 10 miliarde lei, fiind capabil să finanțeze un număr mare de proiecte, estimate la o valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, în cadrul cărora cheltuielile eligibile se ridică la 34,4 miliarde lei.
Caracterul temporar al împrumuturilor europene este menit să prevină înlocuirea fondurilor europene și să evite cheltuieli permanente. Funcționarea lor ca mecanism de tip „credit-punte” va asigura menținerea ritmului de implementare, fără a reprezenta o soluție de durată.
În urma deciziei luate, obiectivele Ministerului Finanțelor sunt concentrate pe următoarele aspecte:
PNRR va înregistra o implementare accelerată a investițiilor, după cum urmează:
replaced with revised response to meet all requirements:
PNRR are drept obiective:
În pragul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România se pregătește să accelereze ritmul de implementare a tuturor investițiilor și reformelor prevăzute, cu termen-limită 31 august 2026. Urgenta acestor demersuri este determinată de necesitatea de a respecta angajamentele asumate.
În acest moment, un număr de peste 11.300 de contracte, finanțate prin intermediul PNRR, sunt în faza de implementare de către autoritățile locale, având o valoare totală eligibilă estimată la aproximativ 34,4 miliarde lei. Aceste contracte provin dintr-un portofoliu total care se ridică la aproximativ 46 miliarde lei (ceea ce echivalează cu aproximativ 9,2 miliarde euro). În prezent, valoarea rămasă de executat, aferentă cheltuielilor eligibile, depășește 20 miliarde lei. Proiectele de investiții acoperă diverse domenii considerate esențiale pentru progresul României, printre care se numără: sănătatea, educația, digitalizarea și infrastructura locală.
Evaluările efectuate de către Ministerul Finanțelor și de coordonatorul național al PNRR ( MIPE ) relevă faptul că există anumite disproporții cronologice între realizarea cheltuielilor de către cei care primesc finanțări pentru implementarea proiectelor și recuperarea fondurilor prin intermediul mecanismelor PNRR de către responsabilii cu coordonarea reformelor și a investițiilor. Aceste disproporții au potențialul de a crea dificultăți financiare pentru anumite instituții ale administrației locale și pot conduce la întârzieri în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectelor.
Un nou act normativ, aflat în stadiu avansat de dezbatere, propune acordarea de împrumuturi din Trezoreria Statului pentru sprijinirea unităților administrativ-teritoriale în procesul de accelerare a absorbției fondurilor nerambursabile oferite de Uniunea Europeană. Această inițiativă vizează facilitarea finalizării proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă, atât de la Uniunea Europeană, cât și de la donatori europeni, în cadrul programelor interguvernamentale, pentru a sprijini comunitățile locale în implementarea eficientă a acestor proiecte.
În conformitate cu noile reglementări, 2 miliarde de lei sunt disponibile pentru unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția municipiilor reședință de județ, sub formă de împrumuturi din venituri din privatizare înregistrate în Trezoreria Statului, ce pot fi contractate pe lângă Ministerul Finanțelor în perioada 2026-2027.
Se pot solicita împrumuturi și pentru instituțiile publice ale căror cheltuieli sunt acoperite în întregime de bugetul local, precum și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care acestea fac parte.
Entitățile administrației publice teritoriale au posibilitatea de a înainta astfel de cereri până la 31 decembrie 2026 pentru următoarele scopuri:
Următoarele măsuri au fost luate în considerare pentru garantarea bunei desfășurări a proiectelor cu finanțare europeană:
Prin asigurarea acestor finanțări se are în vedere prevenirea blocării investițiilor locale aflate într-un stadiu avansat de implementare și reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene deja contractate.
Conditii favorabile vor fi aplicate finanțărilor, cu scopul de a sprijini dezvoltarea. Acestea vor fi acordate în cadrul unui proces transparent și echitabil. Nu au fost oferite detalii suplimentare privind natura acestor condiții avantajoase.
Patru caracteristici cheie definesc măsurile luate de Cabinetul Bolojan pentru accelerarea implementării investițiilor prin PNRR.
Acestea includ condiții financiare avantajoase precum o perioadă de 5 ani pentru maturitate.
Se oferă, de asemenea, flexibilitate prin posibilitatea de a rambursa anticipat fondurile.
Mai mult, noile măsuri prevăd exceptarea de la anumite limite, cum ar fi limitele de îndatorare și plafoanele de contractare/tragere impuse de legislația fiscal-bugetară.
În plus, aceste măsuri au drept scop reducerea costurilor de finanțare în comparație cu cele de pe piață.
Caracteristicile menționate sunt:
Oficialii guvernamentali au anunțat că se iau măsuri urgente pentru a grăbi încheierea proiectelor finanțate din fonduri europene, garantând protecția investițiilor publice și sprijinirea procesului de absorbție a fondurilor UE. Obiectivele urmărite includ, de asemenea, diminuarea poverii financiare asupra bugetelor locale și prevenirea impasurilor administrative, a disputelor legale sau a sancțiunilor financiare cauzate de nefinalizarea la timp a proiectelor, au declarat reprezentanții Guvernului de la Palatul Victoria.
COMENTARII / 0