MEDIAFAX 35. 1992 – Regele Mihai revine în România. Alegerile prezidențiale, câștigate de Ion Iliescu

De 35 de ani, MEDIAFAX se află în locul unde se desfășoară evenimentele de importanță majoră. În perioada post-decembristă a României, acesta a fost parte...

De 35 de ani, MEDIAFAX se află în locul unde se desfășoară evenimentele de importanță majoră. În perioada post-decembristă a României, acesta a fost parte din istorie, oferind în timp real relatări ale momentelor care au remodelat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Agenția își consolida poziția în presa românească, în acea perioadă când mass-media trecea printr-un proces de transformare și recâștigare a încrederii publicului, după decenii în care fusese aservită regimului comunist.

Comunicatele provenite de la instituțiile publice erau primite de MEDIAFAX, iar datele transmise de agenție erau ulterior preluate de publicațiile din acea perioadă. În acest fel, numele MEDIAFAX începuse să fie legat tot mai frecvent de știrile referitoare la evenimentele majore ale timpului.

Citește șiProgramul de guvernare: Apare Autoritatea Națională pentru Industria de Apărare, cu rol de coordonare, autorizare și control în domeniu

Aprilie 1992: Regele Mihai se întoarce în România.

Unul dintre cele mai semnificative evenimente ale anului a constatat întoarcerea lui Mihai I în țara sa, în intervalul 25-27 aprilie 1992. În data de 30 decembrie 1947, el a fost forțat să abdice, iar la începutul lunii ianuarie 1948 a părăsit România. În consecință, a trăit aproape o jumătate de secol în exil.

În urma Revoluției din decembrie 1989, Regele Mihai a încercat să revină în România. Prima încercare a avut loc în 1990, în perioada Paștelui, și s-a încheiat cu refuzul autorităților de a-l admite în țară.

În aprilie 1992, întoarcerea a adus o semnificație profundă. După aproape 45 de ani, pentru prima dată, Regele Mihai a putut pătrunde în țară și să se întâlnească cu poporul român.

Fotografie capturată în perioada vizitei Regelui Mihai în România. Sursa: Mediafax Foto

În capitală, Regele Mihai a asistat la slujba din Biserica Sfântul Gheorghe, situată în zona kilometrului zero. În acel loc s-a înregistrat un eveniment ce va rămâne în memoria colectivă: zeci și sute de mii de persoane au ieșit pe străzile Bucureștiului pentru a-l întâlni.

În 27 aprilie, după ce a petrecut trei zile în România, Regele Mihai a părăsit țara, zburând cu avionul.

27 septembrie 1992: Realegerea lui Ion Iliescu în funcția de președinte al României și primirea primelor alegeri parlamentare în conformitate cu noua Constituție.

În câteva luni de la întoarcerea Regelui Mihai, România a experimentat un alt punct crucial în perioada postcomunistă: alegerile prezidențiale și parlamentare.

27 septembrie 1992 a marcat ziua în care cetățenii români au votat atât pentru alegerile parlamentare, cât și pentru primul tur al competiției prezidențiale.

Primul scrutin prezidențial în care șeful statului nu a fost ales în primul tur a avut loc. Alegerea s-a desfășurat într-un cadru politic diferit de cel al scrutinului din 1990. După victoria zdrobitoare a lui Ion Iliescu și a FSN în acel an, Frontul Salvării Naționale s-a divizat.

În luna martie a anului 1992, tensiunile interne ale partidului au condus la formarea a două grupuri distincte. Petre Roman a continuat să conducă FSN, pe când Ion Iliescu și susținătorii săi au creat Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN).

În opoziție s-a consolidat Convenția Democrată Română (CDR), o coaliție formată din mai multe partide, printre care PNȚCD și grupuri liberale și civice. CDR îl desemna pe Emil Constantinescu ca candidat la președinție.

În primul tur al alegerilor prezidențiale, Ion Iliescu, președintele în funcție, nu a obținut majoritatea necesară, motiv pentru care a ajuns în turul al doilea alături de Emil Constantinescu. Doi săptămâni mai târziu, cetățenii români au fost chemați din nou la urne, iar rezultatul a confirmat că Ion Iliescu va ocupa din nou funcția de președinte pentru un mandat de 4 ani.

Referitor la alegerile parlamentare, rezultatul a diferit semnificativ față de cel din 1990, deoarece nu mai există un partid care să preia controlul aproape total al scenei politice. În Camera Deputaților, FDSN a ocupat poziția de vârf, obținând 27,72% și 117 mandate, urmat de CDR, care a înregistrat 20,01% și 82 de mandate.

În Senat, FDSN a înregistrat 28,29% din voturi și a câștigat 49 de mandate, CDR a obținut 20,16% și 34 de mandate, iar FSN a ajuns la 10,39% și 18 mandate.

Deoarece niciun partid nu a obținut majoritatea, s-au necesitat negocieri pentru constituirea Guvernului, iar Nicolae Văcăroiu a devenit premier.

MEDIAFAX a fost menționată ca sursă pentru informații și declarații exclusive.

În paralel cu transformarea sistemului politic al României și cu edificarea instituțiilor democratice, MEDIAFAX își întărea poziția în mass-media românească.

În anul 1992, agenția era din ce în ce mai frecvent menționată de publicațiile din acea perioadă, chiar și pentru declarații obținute exclusiv.

În ziarul Cuvântul Libertății apare un exemplu în care a fost citată o declarație a președintelui Paul Florea al Biroului Electoral Central, oferită exclusiv pentru MEDIAFAX, referitoare la contestațiile privind scrutinul electoral.

Publicația respectivă a difuzat, de asemenea, o declarație exclusiv acordată MEDIAFAX de către Jean-Pierre Worms, delegat al grupului socialist în Adunarea Parlamentară a Comunității Europene.

„Această imagine este foarte pozitivă. Am putut constata, înainte de orice, că democrația este tratată ca o problemă foarte serioasă, lucru care impune respectarea strictă a reglementărilor în vigoare. Aici am fost impresionat de respectul profund față de detaliile reglementărilor în birourile electorale pe care le-am vizitat în România”, a spus acesta pentru MEDIAFAX la momentul respectiv.

Exemplele demonstrează că, în timp ce presa românească își conturase un nou rol în cadrul unei societăți aflate în plină transformare, MEDIAFAX se transformă în principală sursă de informații pentru publicațiile care relatau evenimentele politice și sociale ale epocii.

MEDIAFAX nu s-a limitat doar la raportarea istoriei recente. De la început, a fost prezent în mijlocul evenimentelor care au marcat prima pagină a ziarelor, au inaugurat jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

Din locul evenimentului informația a fost direcționată către redacții și, prin intermediul presei, a ajuns la milioane de oameni.

35 de ani au adus mii de zile de știri de ultimă oră, milioane de informații distribuite și o arhivă care, prin intermediul știrilor, prezintă modul în care România s-a schimbat.

Această perioadă de 35 de ani reflectă prezența continuă a Mediafax.

În centrul evenimentelor. În centrul istoriei.

COMENTARII / 0