În 35 de ani, MEDIAFAX a fost prezent în locul unde se desfășoară evenimentele de importanță. În perioada post-decembriste a României, a raportat în timp real momentele care au transformat politica, societatea și viața de zi cu zi.
În anul 2002, echipa de reporteri a publicației MEDIAFAX a monitorizat cu atenție progresul României spre integrarea în structurile Nord-Atlantice și în Uniunea Europeană, precum și întărirea legăturilor cu Statele Unite, evidențiată de a doua vizită post-comunistă a unui președinte american în capitală.
Noiembrie 2002: Călătoria lui George W. Bush în București
Citește șiUE nu mai poate nega declinul lui Friedrich Merz. Cum arată cel mai pesimist scenariu pentru Bruxelles (Politico)
Pe data de 23 noiembrie 2002, Președintele american George W. Bush a sosit în România, la exact cinci ani de la vizita predecesorului său, Bill Clinton, și la doar două zile după summitul NATO de la Praga, unde România fusese invitată să inițieze negocierile pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
În cadrul vizitei, se evidențiază un impact simbolic puternic: președintele Bush a sosit în București cu scopul de a transmite în persoană că România se îndreaptă spre a deveni partener al Washingtonului.
În timpul călătoriei, George W. Bush a dialogat atât cu președintele român Ion Iliescu, cât și cu premierul Adrian Năstase, și la Palatul Cotroceni a fost onorat cu Steaua României, cea mai înaltă distincție a statului român.
MEDIAFAX a anunțat cu luni înainte că mesajele de sprijin ale administrației americane pentru eforturile României de aderare la NATO erau deja cunoscute. Această veste nu a surprins presa română, iar Gazeta de Nord-Vest a publicat informația în ediția din 26 martie 2002.
„Richard Armitage, adjunctul secretarului de stat al SUA, i-a transmis, ieri, șefului statului român mesajul președintelui american George W. Bush de încurajare a eforturilor României de integrare în NATO, țara noastră fiind un partener care împărtășește aceleași valori democratice și care s-a angajat ferm pe calea reformelor economice, se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale remis agenției MEDIAFAX”, nota Gazeta de Nord-Vest în martie 2002.
În o săptămână precedenta vizitei propriu-zise, MEDIAFAX a prezentat itinerarul președintelui american în București. Această informație a provenit din ediția de 16 noiembrie 2002 a publicației Renașterea Bănățeană.
George W. Bush va ajunge în București din Vilnius pe 23 noiembrie, la ora 14:00. Președintele american va petrece patru ore în România. Împreună cu soția sa, Laura Bush, el va fi însoțit de secretarul de stat Colin Powell și de consilierul prezidențial Condoleezza Rice din delegația americană. În cadrul vizitei, George W. Bush și Ion Iliescu vor purta discuții oficiale și vor adresa declarații presei. Ulterior, președintele SUA se va deplasa la Pia
În noiembrie 2002, la Piața Revoluției, președintele României Ion Iliescu și omologul său american George W. Bush au fost surprinși în fotografie. Fotograf: Catalina Filip/Mediafax Foto
Bush, în legătură cu România: Munca dumneavoastră a fost apreciată printr-o propunere de aderare la NATO
În cadrul discursului ținut de Bush în Piața Revoluției, președintele american a abordat legătura dintre România și Statele Unite și a subliniat eforturile capitalei de a satisface criteriile necesare aderării la NATO.
„Astăzi reafirmăm prietenia dintre țara dumneavoastră și a mea. Sunt onorat să transmit un mesaj poporului român: vă invităm cu mândrie să vă alăturați NATO, marea alianță a libertății. (…) Calea libertății pe care ați ales-o nu este ușoară, dar este singura cale care merită urmată. Știu că greutățile voastre nu s-au încheiat odată cu opresiunea. America vă respectă eforturile, răbdarea și determinarea de zi cu zi de a găsi o viață mai bună. Eforturile voastre au fost recunoscute printr-o ofertă de aderare la NATO. Invitația NATO de a adera a reprezentat, de asemenea, un vot de încredere că veți continua munca asiduă de reformă politică, economică și militară. (…) Dacă vreun pericol ar amenința România – dacă vreo țară ar amenința România, Statele Unite ale Americii și NATO vor fi alături de voi”, a spus Bush în Piața Revoluției la acel moment.
Președintele american George W. Bush, în Piața Revoluției, cu ocazia vizitei sale în România în noiembrie 2002. Fotograf: Radu Vioreanu/Mediafax Foto
Mesajul președintelui american și atmosfera vizitei au stârnit reacții din partea liderilor politici români, reacții înregistrate de MEDIAFAX și ulterior preluate de presa centrală. Printre publicațiile care au raportat despre acestea se numără și Curierul Național, în ediția de 25 noiembrie 2002.
Premierul Adrian Năstase a răspuns cu emoție la vizita președintelui american în România. Într-un interviu acordat Mediafax, a spus:
„Mă aflam în fața unui moment de recunoaștere a eforturilor pe care le-am făcut în ultimii doi ani, iar pe de altă parte m-a frapat entuziasmul oamenilor care au venit în Piața Revoluției”
Curierul Național a publicat această declarație în acel moment.
„≪A fost un gest extraordinar faptul că președintele Bush a stat în ploaie, fără umbrelă, ca majoritatea celor prezenți în Piața Revoluției. Nu cred că există vreun politician care să fi făcut oamenii să nu plece pe o asemenea vreme≫, a declarat pentru Mediafax Traian Băsescu”, a mai scris publicația mai sus menționată în același număr.
În București, vizita președintelui Bush a însemnat mai mult decât un simplu dialog bilateral, fiind o declarare oficială a sprijinului american pentru aderarea României la NATO.
România primește invitația de a demara negocierile pentru aderarea la NATO.
Înainte ca președintele american George Bush să ajungă în România, la întâlnirea NATO din Praga în 2002, conducătorii celor 19 state membre ale alianței au hotărât să solicite României și altor șase țări să pornească discuțiile privind aderarea la Alianță.
Decizia luată în Praga a fost, de fapt, precedată de știri circulând pe parcursul anului despre o eventuală extindere a NATO care să includă și România. În aprilie 2002, corespondentul MEDIAFAX din Bruxelles a transmis informații privind posibilitatea ca Alianța să invite un număr mai mare de state.
„Ministrul german al Apărării, Rudolf Scharping, a declarat pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung că se așteaptă ca NATO să primească cel puțin șapte noi membri în acest an, transmite corespondentul MEDIAFAX la Bruxelles”, a scris Gazeta de Nord-Vest în numărul din 27 aprilie 2002.
În luna mai, detaliile despre o eventuală extindere ce ar integra România și Bulgaria au dobândit claritate sporită. MEDIAFAX a raportat, de asemenea, declarațiile unor oficiali de rang înalt din Statele Unite, conform cărora acestea ar putea susține o expansiune mai largă a Alianței.
„Oficiali americani cu rang înalt au lăsat să se înțeleagă faptul că Statele Unite ar putea favoriza aderarea la NATO a unui număr mai mare de state decât cel prevăzut în acest moment (…) Potrivit diplomaților celor 19 state vor examina două opțiuni: invitarea a cinci state (Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia), sau șapte state (cele cinci, plus Bulgaria și România)”, a scris Curierul Național în numărul din 3 mai 2002.
România a considerat această decizie ca rezultat al unui proces care a început după căderea comunismului. În anii ’90, București s-a afirmat ca unul dintre principalele susținători ai extinderii NATO în Europa Centrală și de Est. De asemenea, țara a participat la Parteneriatul pentru Pace și a efectuat treptat reforme în armată pentru a satisface criteriile de aderare.
În Praga, NATO a precizat că discuțiile vor începe imediat, având ca scop semnarea protocoalelor de aderare până la sfârșitul lui 2003 și finalizarea procesului de ratificare, astfel încât cele șapte state să devină membre cel târziu la summitul NATO din mai 2004.
Parlamentul României a exprimat oficial aprecierea față de decizie printr-o declarație adoptată la 25 noiembrie 2002, considerând invitația un
„moment istoric de recunoaştere a progreselor realizate de ţara noastră pe calea integrării în structurile euroatlantice”
.
În 2002, s-a stabilit obiectivul ca România și Bulgaria să devină membre ale UE în 2007.
În 2002, România a înregistrat un crucial moment în evoluția sa europeană, deoarece la acea vreme viitorul aderării la UE în 2007 a fost stabilit ca un scop oficial și susținut de instituțiile europene; s-a stabilit că România și Bulgaria vor intra în comunitate în 2007, condiționat de respectarea criteriilor și de avansul negocierilor.
Ținta se dădea într-un moment în care România era deja de câțiva ani implicată în negocierile pentru aderarea la UE. La începutul anului 2002, România încerca să demonstreze că poate îndeplini criteriile necesare pentru a deveni stat membru.
În această situație, Uniunea Europeană intenționa să ofere, în cadrul summitului de la Copenhaga din 2002, un „ghid de acțiune” adresat României și Bulgariei. Datele furnizate de MEDIAFAX au fost ulterior adoptate de presa centrală.
„Un ≪ghid de acțiune≫ pentru aderarea la UE a României și Bulgariei, ale căror candidaturi sunt ≪ireversibile≫, va fi propus cu ocazia summitului de la Copenhaga, a declarat marți comisarul european pentru Extindere, Gunther Veheugen, preluat de Mediafax”, scria ziarul Ziua în numărul din 28 noiembrie 2002.
MEDIAFAX se află în inima narațiunii evenimentelor cu repercusiuni majore asupra României.
În 2002, România a consolidat două axe majore: aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Pentru MEDIAFAX, anul a reprezentat o perioadă în care datele furnizate de agenție au reflectat aceste schimbări și, prin intermediul publicațiilor contemporane, au ajuns la publicul larg.
MEDIAFAX nu a limitat povestirea la evenimentele recente; de la primele momente, a fost prezent, în mijlocul incidentelor ce au populat primele pagini ale ziarelor, au inaugurat emisiunile de televiziune și au captat atenția națională.
35 de ani reprezintă mii de zile de știri de ultimă oră, milioane de date difuzate și o colecție care, prin articole, evidențiază transformările României.
Acest interval de timp corespunde a 35 de ani în care MEDIAFAX a rămas prezent.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
COMENTARII / 0