MEDIAFAX a existat 35 de ani, fiind locul unde s-au desfășurat evenimentele de importanță majoră. A participat la povestirea istoriei României postdecembriste, prezentând în timp real momentele ce au remodelat politica, societatea și viața de zi cu zi.
2015 a fost un an care a schimbat profund România. La sfârșitul lunii octombrie, avea să se producă cea mai mare tragedie din istoria recentă a țării: incendiul din Clubul Colectiv, în urma căruia 65 de persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva sute au fost rănite. Tragedia s-a transformat, în zilele următoare, într-o criză socială și politică de amploare. Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din București și din marile orașe din țară să protesteze, iar câteva zile mai târziu, la începutul lunii noiembrie 2015, premierul la acea vreme, Victor Ponta, și-a depus mandatul.
MEDIAFAX, în anul 2015, a fost marcat de rapoarte în stil breaking news, de date obținute de la
Citește șiÎn perioada alegerilor prezidențiale, țara reduce săptămâna de lucru
În noaptea tragediei, 30 octombrie 2015
În acea seară, în data de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, situat în incinta fostei fabrici Pionierul din București, a ospitalizat un concert al trupei Goodbye to Gravity, organizată pentru a sărbători lansarea albumului „Mantras of War”.
În timpul concertului a fost declanșat un spectacol pirotehnic. Artificiile au aprins materialele inflamabile din interior, iar focul s-a extins rapid către tavan. În câteva zeci de secunde, concertul s-a transformat într-o tragedie, cu fum dens, panică și sute de oameni care încercau să iasă din club.
După ce a fost depus apelul la 112, autoritățile au pus în funcțiune Planul Roșu de intervenție. În zona incidentului, s-au mobilizat numeroase echipaje de ambulanță, pompieri și echipe de salvare.
În noaptea incendiului, primele raportări ale MEDIAFAX nu indicau, de fapt, dimensiunea reală a tragediei.
„Un incendiu puternic izbucnit vineri seară, în Clubul Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 27 de persoane şi rănirea altor aproape 200. Victimele au fost transportate la mai multe spitale din Capitală, 146 fiind în continuare internate, dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca. Totodată, zece dintre răniţii în incendiul din club, aflaţi la Spitalul de Arşi, sunt în stare gravă, cu arsuri pe corp, prognosticul în cazul lor fiind foarte rezervat”, a scris MEDIAFAX în noaptea de 30 octombrie 2015.
Echipele de salvare au intervenit imediat după izbucnirea incendiului la Clubul Colectiv pe data de 30 octombrie 2015. Sursa foto: Mediafax.
În timp ce autoritățile lansează noi detalii, agenția a urmărit evenimentul în timp real prin text. Primele rapoarte oficiale arăta 27 de decese și zeci de răniți, transportați la spitale din București și Ilfov. În zilele care au urmat, numărul victimelor a crescut, iar zeci de răniți au fost trimisi în străinătate pentru tratament.
Tragedia a fost prezentată în detaliu și de mass-media internațională. MEDIAFAX a condensat reacțiile presei străine într-un material disponibil pe 31 octombrie 2015.
„Un incendiu produs într-un club din Bucureşti s-a soldat cu 27 de morţi, alte zeci de persoane fiind rănite”
CNN a anunțat, pe când BBC News a subliniat că „România este în stare de şoc”
Primele mărturii ale supraviețuitorilor
În ziua următoare incendiului, în fața vechii fabrici Pionierul, locul unde se afla Clubul Colectiv, mulțimea s-a adunat pentru a aprinde lumânări în memoria celor decedați. MEDIAFAX a asistat la eveniment și a descris atmosfera post‑tragedie, relatând în același timp povestirile celor care au participat la concert și au reușit să supraviețuiască.
„Nu ştiu, mi-e foarte greu să dau vina pe cineva. Un om de lângă mine a murit, eu nu. Probabil altul de lângă mine e în spital ars, eu sunt întreg şi n-am absolut nimic. N-aş arunca vina pe nimeni ori pe toată lumea. Cumva am avut noroc, nu sunt cu nimic mai presus de oamenii care au murit lângă mine, care au venit cu acelaşi scop, să vadă un concert”, a declarat la acel moment Alex, unul dintre supraviețuitori.
MEDIAFAX a capturat și prin imagini cadru din fața clubului, într-un material difuzat la data de 31 octombrie.
În zilele ce au urmat, jurnaliștii agenției au dialogat cu mai mulți participanți prezenți în club în momentul incendiului, pentru a reconstitui evenimentele din interior.
În Clubul Colectiv, unde a avut loc tragedia în care 27 de persoane au pierdut viața și aproximativ 200 au suferit răniri, informa sâmbătă agenției MEDIAFAX că mulți dintre cei care nu reușiseră să părăsească localul au murit din cauza asfixierii, iar incendiul s-a stins de la sine după ce a consumat tavanul.
Mai multe foi cu mesaje pot fi vazute printre flori la locul in care a avut loc incendiul de la clubul Colectiv, in urma caruia si-au pierdut viata 30 de persoane si peste 180 au fost ranite, luni, 2 noiembrie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO
În urma intensificării tragediei, Guvernul a proclamat trei zile de doliu național, pe 31 octombrie, 1 și 2 noiembrie 2015.
Întrebarea care a schimbat traiectoria anchetei: cum a devenit posibilă tragedia
În zilele ce au urmat focului, interesul public a început să se îndrepte treptat de la tragedia în sine către modul în care era condus clubul și către responsabilitatea autorităților.
Investigațiile au analizat starea în care clubul era activ, conformitatea cu normele de securitate la incendiu și modul în care autoritățile își îndeplineau atribuțiile.
Procurorii au susținut că patronii clubului au permis intrarea unui număr de persoane peste limita admisă, într-un spațiu care nu dispunea de suficiente căi de evacuare și unde fusese organizat un spectacol pirotehnic.
În cadrul dosarului penal, s-au adus în fața instanței patronii clubului, persoane asociate cu operațiunile companiei de artificii, și, ulterior, fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.
MEDIAFAX a difuzat în această perioadă informații obținute de la surse
Conform marţi, pentru MEDIAFAX, sursele judiciare au susținut că artificiile utilizate la Clubul Colectiv au fost instalate de un artificier angajat la compania care a furnizat materialele pirotehnice pentru evenimentul de vineri seară.
“Artificiile folosite în Clubul Colectiv au fost puse de un artificier angajat al firmei care a vândut materialele pirotehnice pentru spectacolul de vineri seară, au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, surse judiciare. Potrivit surselor citate, show‑ul pirotehnic a fost asigurat de un artificier autorizat, Marian Moise, în vârstă de 31 de ani”,
a raportat MEDIAFAX pe 3 noiembrie 2015.
MEDIAFAX a difuzat în acea zi reconstrucția succesiunii de evenimente din noaptea incendiului, pe baza referatului cu propunerea de arestare întocmită pentru cei trei proprietari ai Clubului Colectiv. Jurnaliștii agenției au prezentat, pas cu pas, modul în care focul a izbucnit, cum flăcările au cuprins tavanul și cum s-a instalat panica în club.
„Corupția ucide”.
România iese în stradă
Tragedia de la Colectiv a provocat o mobilizare fără precedent. În paralel cu manifestațiile, mii de oameni s-au prezentat la centrele de transfuzie pentru a dona sânge victimelor.
Corespondenții MEDIAFAX au raportat, la începutul lunii noiembrie, că la centrele de transfuzii din București și în restul țării se formau cozile.
„Românii nu au mai aşteptat dimineaţa ca să doneze sânge după tragedia din clubul Colectiv. După ce sute de oameni s-au înghesuit vineri noaptea şi sâmbătă să-şi ofere ajutorul, personalul medical a făcut noapte albă şi s-a transmis ca donatorii să vină şi în zilele următoare pentru a evita aglomerarea şi suprasolicitarea personalului”, scria MEDIAFAX atunci.
În plus, participanții au inițiat marșuri în semn de reculegere pentru victimele din Colectiv, începând chiar prima seară post tragedie.
Peste 15.000 de oameni demonstreaza, marti 3 Noiembrie 2015, in Piata Victoriei, impotriva coruptiei, in urma tragediei din clubul Colectiv, si cer demisiile primarului Cristian Popescu Piedone, ministrului Gabriel Oprea si premierului Victor Ponta. MARIAN ILIE / MEDIAFAX FOTO
În data de 3 noiembrie, la doar patru zile de la incendiul de la Clubul Colectiv, mii de persoane s-au adunat în București pentru a protesta. În același timp, manifestații au fost organizate în diverse orașe din țara noastră, iar corespondenții MEDIAFAX au documentat evenimentele desfășurate în mai multe localități.
Protestatarii au solicitat demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului și ministrului de Interne Gabriel Oprea, și a primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, în acel moment.
Unul dintre semnele principale ale protestelor a fost expresia
„Corupția ucide”
.
Mai mult de 500 de participanți, în principal tineri, s-au concentrat miercuri, 4 octombrie 2015, în fața Prefecturii Braș
În ciuda acestui fapt, manifestațiile au eclipsat rapid incidentul din Clubul Colectiv. În zonele publice au ieșit la iveală cereri de răspundere politică pentru tragedie, de luptă împotriva corupției, de aplicare stricte a normelor de securitate și de transformare a elitei politice.
Victor Ponta își depune mandatul
Presiunea manifestărilor a influențat în mod direct arena politică. În zorii zilei de 4 noiembrie 2015, Victor Ponta a declarat că își va depune mandatul de premier, iar simultan întregul Guvern a demisionat.
În momentul în care a anunțat depunerea mandatului, Ponta a afirmat că își preia responsabilitatea politică și că nu vrea ca aceasta să fie delegată exclusiv persoanelor prezenți la fața locului sau administrației locale.
„Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat şi să revenim cât mai rapid la raţiune şi la soluţii raţionale pentru ceea ce e de făcut în România”
a declarat Ponta în acel moment, potrivit MEDIAFAX.
În aceeași zi, informații din cercurile politice au raportat pentru MEDIAFAX că președintele Klaus Iohannis se pregătea să emite comunicat de presă referitor la demisia premierului Victor Ponta din conducerea Guvernului. La câteva ore după aceea, șeful statului a făcut o declarație publică despre eveniment.
„Aseară au avut loc cele mai potrivite manifestări de stradă pe care le-am văzut eu. Oamenii au protestat, au mers în diverse locuri unde şi-au spus nemulţumirile. Nu
Victor Ponta a demisionat din funcția de prim-ministru, iar plecarea sa din conducerea Guvernului s-a realizat la aproximativ patru ani după ce a preluat mandatul, în mai 2012.
În acea zi, primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a comunicat că își depune demisia.
După plecarea lui Ponta, cine a preluat guvernarea?
După demisia lui Victor Ponta, România a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Pentru început, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației în Guvernul Ponta, a exercitat funcția de premier interimar.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a căutat o formulă de guvernare care să răspundă inclusiv cererilor apărute în stradă. Soluția a fost un guvern tehnocrat, condus de fostul comisar european Dacian Cioloș.
Cioloș a preluat funcția de prim‑ministru în data de 17 noiembrie 2015, când a fost investit în cadrul noului Executiv. Această schimbare a marcat trecerea României de la un guvern politic, condus de liderul unui partid major, la un guvern tehnocrat, alcătuit în principal din experți fără funcții politice de prim plan.
Guvernul Cioloș a continuat să opereze la Palatul Victoria până la încheierea alegerilor parlamentare din decembrie 2016.
În 2015, tenisul românesc a înregistrat un an de succes.
În afară de schimbările politice și de tragedia din Clubul Colectiv, 2015 a adus și știri pozitive pentru sportul românesc. În luna iulie, Horia Tecău a obținut la Wimbledon performanța pe care o dorise de mulți ani: a învins în dublul masculin alături de olandezul Jean-Julien Rojer.
Victor Tecău a considerat că această victorie a dobândit o semnificație deosebită, pentru că înainte de aceasta, în anii 2010, 2011 și 2012, el a ajuns la finalele consecutive ale Wimbledon, toate alături
În competiția de finală din 11 iulie 2015, desfășurată pe terenul principal al All England Club, perechea de tineret Tecău și Rojer a întâmpinat adversarii britanicului Jamie Murray și al australianului John Peers.
Jucătorul român și coechipierul său s-au afirmat victorii în trei seturi, scorul fiind 7-6 (5), 6-4, 6-4. Primul set a reprezentat cea mai mare rivalitate, fiind încheiat prin tie‑break, după care Tecău și Rojer au preluat dominația. În al doilea și al treilea set, au realizat breakuri decisive, încheind meciul fără să mai piardă vreun set.
„Perechea formată din Horia Tecău și Jean‑Julien Rojer (România/Olanda), poziționată ca numărul 4 în clasament, a obținut victorie sâmbătă la turneul de dublu de la Wimbledon după ce a înfrânt în finală cuplul Jamie Murray/John Peers (Marea Britanie/Australia), favoritul 13, cu scorul 7-6 (5), 6-4, 6-4. Setul a durat 1 oră și 52 de minute. Aceasta reprezintă primul titlu de dublu masculin la un Grand Slam pentru Tecău. În 2012, Tecău a câștigat deja un titlu de Grand Slam, dar la dublu mixt, la Australian Open.”
În urma victoriei, Horia Tecău a obținut primul său titlu de Grand Slam în dublu masculin. În plus, el deținea deja un premiu de Grand Slam, obținut în 2012 la Australian Open, în categoria dublu mixt.
Triumful lui Tecău a adus, de asemenea, o dimensiune simbolică puternică pentru sportul de tenis din România.
El a devenit al doilea român care a câștigat titlul de dublu masculin la Wimbledon, după Ilie Năstase, care a reușit în 1973 alături de americanul Jimmy Connors
MEDIAFAX se află în centrul evenimentelor.
În perspectiva MEDIAFAX, anul 2015 a constituat una dintre perioadele în care funcția de sursă rapidă de informații a fost evidentă pe parcursul tuturor fazelor unui incident care a transformat România.
În timpul nopții incendiului, agenția a transmis rapoarte consecutive, a monitorizat intervenția autorităților și schimbările în starea victimelor, a difuzat declarații ale supraviețuitorilor, a prezentat informații obținute din surse judiciare și a realizat reconstituiri ale tragediei. În zilele de proteste care au urmat, corespondenții MEDIAFAX au raportat din București și din alte orașe ale țării.
În anul 2015, România a demonstrat din nou cât de rapid un incident poate remodela agenda publică și politică. În doar câteva zile, dezastrul din Clubul Colectiv s-a transformat într-o criză socială, protestele au crescut în intensitate, iar guvernul condus de Ponta a renunțat la funcție.
MEDIAFAX nu s-a limitat doar la a relata istoria recentă. De la început, a fost prezent, în mijlocul incidentelor care au ocupat prima pagină a ziarelor, au deschis emisiunile de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani reprezintă mii de zile de știri de ultimă oră, milioane de informații transmise și o arhivă ce, prin intermediul știrilor, ilustrează evoluția României.
Acest lucru indică o durată de 35 de ani în care MEDIAFAX a fost prezent.
În centrul evenimentelor. În centrul istoriei.
COMENTARII / 0