Medicii: Evitați obiceiul care transmite bacterii și virusuri copiilor

Experții consultanți de Huffington Post subliniază că părinții nu ar trebui să se îngrijoreze pentru fiecare caz în care au împărtășit accidental alimentul sau băutura cu un copil. Totuși, există câteva măsuri simple care pot diminua expunerea, în special în primii ani de viață.

Microorganismele legate de carii pot fi transmise de la persoanele adulte către copii.

O preocupare majoră se referă la Streptococcus mutans, bacteriile legate de apariția cariilor. Aceste microbii consumă zaharuri și eliberează acizi care pot deteriora smalțul dentar.

Citește șiMiliarde de euro anual pentru obezitate. Unde se clasează România?

Soha Sharif, medic stomatolog pediatru, subliniază că la naștere, bebelușii nu posedă bacteriile principale responsabile pentru carii, iar acestea pot fi ulterior transferate de părinți sau de alți îngrijitori, chiar și prin salivă.

expertului spune că colonizarea precoce a cavității orale poate spori șansele de dezvoltare a cariilor în primele anii de viață. De asemenea, persoanei adulte îi contează starea de sănătate orală: existența cariilor necorectate, a unei boli gingivale activă sau a unei infecții poate influența volumul de microorganisme potențial dăunătoare transmise.

Chiar dacă părintele își păstrează o igienă orală impecabilă, aceasta nu elimină complet riscul, pentru că cavitatea bucală nu constituie un mediu steril.

Nu se referă exclusiv la carii.

Saliva transmiterea poate sprijini și răspândirea unor virusuri.

Amanda Furr medic pediatru subliniază faptul că răcelile, gripa și anumite infecții ale gâtului pot fi transmise înainte ca adultul să-și dea seama că este bolnav.

Virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1) reprezintă un pericol ce merită o atenție sporită la nou-născuți. Acest agent este adesea legat de herpesul oral. Prima infecție poate cauza leziuni intense în zona gurii și feței, iar la nou-născuți poate determina forme grave ale bolii.

Primii trei ani constituie intervalul în care vulnerabilitatea este mai mare.

Specialiștii citati afirmă că perioada de la naștere până la aproximativ trei ani reprezintă intervalul în care copiii prezintă cea mai mare sensibilitate la transmiterea salivei.

Nou-născuții se confruntă cu un sistem imunitar încă insuficient maturat, iar în primii ani se dezvoltă dinții, oferind suprafețe noi pe care bacteriile pot să se fixeze. Microbiomul oral al copilului se află, de asemenea, în proces de constituire.

După aproximativ trei ani, riscul scade pe măsură ce flora bacteriană proprie și obiceiurile de igienă se stabilizează. O altă perioadă care necesită atenție este cea dintre șase și 12 ani, când erup dinții permanenți, deși vulnerabilitatea este mai redusă decât în primii ani.

Medicii: nu constituie un motiv de panică

Specialiștii menționează că astfel de situații sunt greu de scăpat complet din rutina unei familii, iar utilizarea accidentală a aceleiași lingurițe sau împărțirea ocazională a unei băuturi nu constituie un motiv de îngrijorare.

Când adultul manifestă semne de infecție sau suferă de herpes oral, precauția capătă o relevanță majoră. În aceste condiții, specialiștii subliniază nevoia de a evita distribuirea mâncării și orice tip de contact care implică schimbul de salivă, cu accent deosebit pe bebelușii și nou-născuți.

Pentru a stabili că mâncarea este la temperatura potrivită, părinții pot verifica recipientul sau alimentele prin atingere, iar în cazul în care este nevoie de gustare, se recomandă utilizarea unei lingurițe separate și curate.

Medicii recomandă, de asemenea, evitarea folosirii acelorași pahare și avertizează că suzetele și tetinele nu ar trebui „curățate” în gura adultului. Acestea trebuie spălate cu apă și săpun, iar părinții pot avea la îndemână exemplare de rezervă.

În cazul celor mici, trebuie luate în calcul și alte pericole atunci când aceștia împart mâncarea adulților, printre ele înecul alimentar, infecțiile provenite din produse contaminate și contactul accidental cu alergeni.