Medicina de familie în top la Rezidențiat 2026: 25 domenii critice

Examenul de reziden Pe site-ul Grile-Rezidentiat.ro, un sondaj recent evidențiază o schimbare în alegerile absolvenților: psihiatria ocupă poziția de top, urmată de cardiologia și, surprinzător,...

Examenul de reziden

Pe site-ul Grile-Rezidentiat.ro, un sondaj recent evidențiază o schimbare în alegerile absolvenților: psihiatria ocupă poziția de top, urmată de cardiologia și, surprinzător, de medicina de familie, care a devenit cea mai neașteptată opțiune a anului.

Această ierarhie ilustrează alegerile tinerilor absolvenți de medicină, determinate de prima alegere indicată în sondajul național realizat pe platforma Grile-Rezidentiat.ro, cu un eșantion de 3.326 de răspunsuri.

Citește șiFarmaciștii îi dau dreptate jurnalistei Liliana Ruse în disputa cu ministrul Alexandru Rogobete: Medicamentul oncologic Lyrica se găsește în cantități limitate în doar opt județe / În București nu există

1 Psihiatrie 9.2% (305 voturi) Ritm blând, gărzi puține, cerere crescută în privat.

2 – Cardiologie a înregistrat 8.9% din voturi, echivalentul a 297 de voturi, fiind caracterizată ca tehnologizată și având o orientare majoră către mediul privat.

3 Medicină de familie 7.9% (264 voturi) Marea surpriză: autonomie, program stabil, refugiu strategic („Plan B”).

Dermatovenerologie ocupă locul 4 în clasament, reprezentând 7.2% din totalul voturilor, adică 238 de voturi. Această specialitate este extrem de căutată în sectorul privat, iar pragurile de admitere depășesc 800 de puncte.

5 – Radiologie-imagistică, care a obținut 6.9% din totalul voturilor, adică 230 de voturi. Această specialitate se caracterizează prin tehnologie avansată, orientare spre diagnostic și nu implică contact prelungit cu pacientul pe pat.

6 Pediatrie a obținut 5.2% din voturi, adică 174 de voturi. Pentru a ocupa

7 Endocrinologie 4.9% (162 voturi) Profil clinic analitic, program previzibil fără gărzi grele.

8 ATI 4.7% (157 voturi) Adrenalină și cazuri critice, dar ritm extenuant.

9 – specialitatea Obstetrică-ginecologie a obținut 4.6% din total, adică 153 voturi, fiind clasificată ca Mixt chirurgical-ambulatoriu.

Neurologie ocupă a 10-a poziție, reprezentând 3.8% din voturi, adică 127 de voturi. Această specialitate se caracterizează prin diagnostic precis și prin accent sporit asupra patologiei vasculare.

Informațiile provin din sondaj live realizat de Grile-Rezidentiat.ro.

În ultimii ani, scorurile de admitere la specialitățile dorite au crescut la valori impresionante, generând o presiune semnificativă asupra cand

„Pregătirea pentru rezidențiat este, prin definiție, o perioadă extrem de energofagă și epuizantă pentru orice absolvent. Toate specialitățile medicale cer un efort masiv, iar presiunea notelor uriașe din ultimii ani în cazul specialităților căutate (în generația noastră sunt la mare căutare endocrinologia, precum și specialități medicale estetice precum dermatologia și chirurgia plastică) a fost o povară grea în lunile de studiu. Pentru noi, cei care am absolvit UMFCD, există o presiune suplimentară de a performa, venind din centrul universitar considerat pe bună dreptate cea mai bună facultate de medicină din România și trebuie să păstrăm renumele. Dar avantajul este că am avut șansa unei structuri interioare solide. Standardele academice de la UMFCD te învață de timpuriu cum să gestionezi volumul uriaș de informații (în jur de 800 de pagini pentru examenul de rezidențiat), cum să rămâi competitiv și îți oferă acea rigoare unică cu care poți înfrunta orice prag uriaș sau stres,” a mărturisit Sofia Alexandrescu.

În ceea ce privește concepțiile preconcepute despre această specialitate, Sofia contrazice noțiunea că dermatologia reprezintă doar o alegere comodă:

„Mulți privesc din exterior și văd dermatologia doar ca pe o metodă lejeră de a evita specialități consumatoare. Este un mit total. În realitate, dermatologia reprezintă un univers medical extrem de complex, cu o patologie cronică grea ce cuprinde peste 3.000 de afecțiuni, de la boli autoimune până la manifestări cutanate ale unor boli sistemice. Ideea că pielea este o oglindă a întregului organism mi se pare că aduce complexitate diagnostică acestei specialități.”

Ea subliniază și viziunea sa asupra îmbinării dintre partea clinică și estetica medicală responsabilă: „În același timp, nu consider că estetica medicală trebuie privită precum ceva superficial sau nociv. Din contră, dorința mea este să îmbin medicina și știința cu estetica, tocmai pentru a promova aspecte armonioase și sănătoase și chiar care să pară naturale, în special în rândul tinerelor care apelează la astfel de proceduri estetice. Într-o lume asaltată de standarde nerealiste și exagerări comerciale, rolul unui dermatolog sau al unui chirurg plastician este să educe și să promoveze schimbări estetice naturale, oferind rezultate care respectă anatomia, fiziologia pielii și armonia chipului chiar și atunci când există intervenții estetice.”

Dani Iacob a fost la conducerea Societății Studențești de Chirurgie din România și a coordonat ateliere și congrese naționale, prin care a adus sute de studenți în contact direct cu practica chirurgicală. În timp ce mulți colegi aleg să se îndrepte spre specialități de ambulatoriu sau în sectorul privat, el își păstrează hotărârea de a rămâne pe drumul chirurgiei.

„N-am un plan B. Pentru mine rămâne chirurgia generală. Știu sigur că nu aș putea face o specialitate pur clinică, pentru că m-aș plictisi să stau la un birou, să mă uit pe analize și singura mea activitate să fie prescrierea unor tratamente. Am o deprindere spre manualitate, iar satisfacția muncii de chirurg este relativ imediată: în câteva zile pacientul e externat, iar în câteva luni e ca nou. În chirurgie vorbim, în majoritatea cazurilor, de vindecare”, explică Dani Iacob, care a pornit cu gândul să devină chirurg, încă de când a intrat la Medicină.

Scăderea interesului pentru chirurgia generală în ultimii ani își are rădăcinile în modul de viață impus de această specialitate în spital: „Chirurgia generală a scăzut în ultimii mai bine de 10 ani din topul alegerilor, pentru că trebuie să te muți practic în spital. Dacă vrei să fii un chirurg bun, în rezidențiat trebuie să faci rabat de la multe chestii: stai în gărzi, stai în operații, azi pleci la ora 14:00, dar mâine poți pleca la 21:00. În plus, la chirurgie ești legat de spital. Fără o sală de operație nu poți face nimic, spre deosebire de alte specialități unde îți poți deschide un cabinet privat sau poți lucra într-o clinică”, subliniază Dani Iacob, care este dispus să-și asume toate aceste inconveniente de dragul pasiunii pentru bisturiu.

Surpriza majoră a datelor recente constă în creșterea explozivă a medicinei de familie. În trecut, aceasta era considerată o opțiune secundară, însă astăzi ocupă poziția 3‑a ca prima alegere și se situează pe 1‑ul absolut în rândul opțiunilor 2 și 3, la care se gândesc peste 550 de candidați, fiind percepută ca un refugiu strategic.

„Medicina de familie e singura surpriză reală, pentru că până acum nu se lua cu note atât de mari. Însă e o specialitate foarte vastă. Îți poți lua competențe de ecografie, de mică chirurgie, îți organizezi cabinetul și ai un start solid, cu o listă de pacienți preluată. E un alt nivel de muncă și un alt confort”, explică Dani Iacob.

Pe de altă parte, datele arată o reticență crescută a absolvenților de a accepta posturile oferite de Ministerul Sănătății în spitale orășenești sau municipale, preferând în schimb să ia locuri de pregătire în marile centre universitare, Bucureștiul reține 97% din absolvenții UMF „Carol Davila”, Constanța, Craiova și Brașovul pierd între 25% și 45% din absolvenți direct către București.

“La posturi nu prea m-am uitat, pentru că sunt în orașe mai mici sau spitale orășenești. Fiind din București, nu m-aș muta în alt capăt de țară doar pentru un post. E incomod, înseamnă să-ți schimbi toată viața, mașina, chiria, când centrul tău de pregătire rămâne într-un mare oraș universitar. Prefer să rămân acasă, e mai comod”

mărturisește Dani Iacob.

O problemă des invocată de absolvenți este teama că cei care aleg specialitățile chirurgicale nu vor fi lăsați să opereze în primii ani. Dani Iacob consideră că totul depinde de implicarea personală arătată încă din facultate: „Sunt multe locuri unde rezidenții se plâng că nu au oportunitatea să opereze. Dar din ce am văzut eu, atâta timp cât te remarci, arăți că ai un minim de cunoștințe, te documentezi despre operație înainte și pui întrebări, deschiderea medicilor primari este alta. Este și interesul chirurgului să aibă pe cine să se bazeze în sală. Dacă te duci încă din facultate, muncești cot la cot cu medicii experimentați în practica de vară sau în gărzi, când vii pe secție ca rezident, nu mai ești un străin picat din cer”.

Începerea înscrierilor pentru acest examen a avut loc la 7 octombrie 2026. Candidații pot depune dosarele până la 20 octombrie 2026, la sediile direcțiilor de sănătate publică, în conformitate cu condițiile stabilite. Ediția de anul acesta va adopta o metodologie asemănătoare celei din anul precedent și va avea loc simultan în cele șase centre universitare cunoscute: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș, Timișoara. Concursul constă într-un test-grilă format din 200 de întrebări, identic în toate centrele universitare, și va dura 4 ore. Subiectele vor fi concepute pe baza unei tematici și bibliografii unice, stabilite la nivel național.

În scopul de a clarifica mai precis relația dintre cerere și ofertă, informațiile oficiale divulgate de Ministerul Sănătății prezintă numărul de locuri și posturi care au fost puse la concurs în întregul țării:

Pe de altă parte, se observă o cantitate mare de subspecialități și nișe cu deficit grav în ceea ce privește locurile oferite în concursurile Ministerului Sănătății:

Potrivit informațiilor oficiale difuzate de Ministerul Sănătății, România se află în prezent într-o criză persistentă a personalului medical, afectând 25 de specialități în care lipsesc cadre, majoritatea dintre acestea fiind neincluse în rezidențiat.

Lista specialităților deficitare este prezentată mai jos:

Fără măsuri de stimulare, acest dezechilibru lasă secții întregi din țară fără specialiști de la o generație la alta. Din datele oficiale, trimise de Colegiul Medicilor din România (CMR), chiar de Ziua Mondială a Sănătății, marcată pe 7 aprilie 2026, reiese o distribuție inegală a resursei umane, reflectând un dezechilibru semnificativ între mediul urban și cel rural. În timp ce Capitala și centrele universitare concentrează grosul specialiștilor, „deșerturile medicale” se extind în județele de la periferie. Radiografia șocantă a sistemului de sănătate în 2026 arată că dar penuria de speciașiști rămâne o realitate în multe zone ale țării. Anul acesta, admiterea la Medicină a înregistrat un record de candidați la București, dar și în țară a fost interes masiv din partea tinerilor.

COMENTARII / 0