În martie 2026, un fenomen meteorologic de intensitate ridicată, denumit „Jolina”, a generat distrugeri considerabile în partea nordică a Africii. Furtunile Ianos și Daniel au avut un impact devastator în Grecia în anii 2020 și, respectiv, 2023, iar cea din urmă a dus la o criză umanitară de mari proporții în localitatea Derna din Libia, unde numeroase persoane au fost raportate ca fiind decedate sau date dispărute. Aceste fenomene meteorologice de tip tropical se manifestă într-o zonă care nu este caracteristică pentru acest tip de evenimente. Ele sunt cunoscute sub denumirea de „medicane” – un termen rezultat din combinarea numelui Marea Mediterană cu uragane, potrivit The Conversation.
Marea Mediterană este martora unor furtuni majore care nu țin cont de frontierele naționale. Efectele devastatoare ale medicanelor se resimt în mai multe țări atunci când acestea ating litoralul mediteranean, o zonă extrem de populată și vulnerabilă, care în anul 2020 adăpostea o populație de aproximativ 540 de milioane de locuitori, aproximativ o treime dintre aceștia fiind rezidenți în regiunile litorale.
Schimbările climatice au drept rezultat creșterea temperaturii apei mării, ceea ce intensifică potențialul energetic ce poate fi valorificat de astfel de furtuni. Pentru a consolida capacitățile de alertă rapidă și gradul de pregătire a populației, este imperios să se desfășoare investigații suplimentare asupra acestui fenomen, care rezultă din interacțiunea proceselor atmosferice și oceanice, în vederea protejării civile eficiente și a gestionării evenimentelor catastrofale care ar putea să depășească limitele de pregătire ale autorităților și societății în ansamblu.
Citește șiRomânia a obținut trei medalii de aur și două de argint la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2026
Medicane, un fenomen extrem de rar și distructiv, are loc în Marea Mediterană și reprezintă o adevărată provocare pentru regiune.
„Medican”
este termenul folosit pentru a descrie aceste uragane neobișnuite care apar în această parte a lumii. Aceste fenomene meteo extreme sunt cunoscute pentru intensitatea și impactul lor distructiv asupra zonelor afectate.
Într-un studiu din 1983, o remarcă introductivă afirma:
„Uneori, Mama Natură face tot posibilul să ne înșele”
, fiind însoțită de o fotografie satelitară care dezvăluia un ciclon cu o configurație spirală de nori bine definită și un centru lipsit de nori, extrem de similar cu cele observate, de obicei, în regiunile tropicale. Această afirmație inițială subliniază surpriza pe care o reprezintă apariția unei furtuni cu caracteristici tropicale atât de evidente și, aparent, ilogice în Marea Mediterană.
Progrese considerabile au fost înregistrate în ceea ce privește cunoașterea fenomenului de medicane grație eforturilor de colaborare internațională în domeniul științific de atunci.
Anul 2025 a marcat momentul în care o echipă de cercetători a reușit să elaboreze o definiție oficială a acestui fenomen, aparent paradoxal, printr-un efort comun de investigare.
În esență, aceste fenomene meteorologice prezintă trăsături fizice semnificative comune cu cicloanele tropicale, însă nu sunt medican-uri identice acestora. Cel mai considerabil pericol asociat lor este reprezentat de inundațiile provocate de ploi abundente și prelungite, care se pot extinde adesea la scară largă, mult dincolo de nucleul central al fenomenului și pot afecta regiuni de dimensiuni naționale. Un aspect și mai crucial de care trebuie să se țină cont sunt vânturile extrem de puternice din vecinătatea centrului lor, care fac ca parcursul și punctul de impact pe coastă să fie extrem de importante pentru efectele furtunilor de vânt și ale valurilor marine generate.
Fenomenele care intră în această categorie se produc, în general, de mai puțin de trei ori pe an. Datorită acestei frecvențe relativ scăzute, numărul de înregistrări statistice disponibile rămâne limitat, ceea ce îngreunează formularea unor concluzii definitive privind zonele cu cea mai mare probabilitate de apariție a acestor evenimente.
Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra probabilității de apariție a uraganelor în regiunea Mării Mediterane Marea Mediterană.
În acest context, experții avertizează că fenomenul meteo cunoscut sub numele de „Medican” devine din ce în ce mai probabil.
Nu există un termen consacrat în limba română pentru acest fenomen
, însă specialiștii consideră că este esențial să se studieze modul în care schimbările climatice influențează apariția acestui tip de evenimente meteorologice extreme.
Uraganele în Marea Mediterană sunt considerate a fi foarte rare, însă schimbările climatice ar putea contribui la o creștere a frecvenței acestora.
În prezent, cercetătorii analizează datele istorice și prognozele viitoare pentru a înțelege mai bine impactul schimbărilor climatice asupra regiunii.
Nimeni nu poate oferi un răspuns liniștitor la întrebarea despre impactul schimbărilor climatice asupra medicanelor, fenomene meteorologice extreme care se produc în Marea Mediterană.
Schimbările climatice au evidențiat un factor crucial în accentuarea puterii furtunilor: temperatura apei mării. O creștere a temperaturii apei duce la o evaporare mai intensă și la o transferare mai puternică de căldură în atmosferă, ceea ce asigură energia necesară pentru formarea și consolidarea unui „medican”.
Nu există date
În perioada 1990–2020, Marea Mediterană a înregistrat o creștere a temperaturii cu aproximativ 0,4°C pe deceniu, potrivit Atlasului Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice, care confirmă o tendință clară și în creștere.
Impactul fizic al unei asemenea valori nu este deloc neglijabil, chiar dacă în viața de zi cu zi pare mică.
O creștere de temperatură cu doar 1–2°C este suficientă pentru a genera viteze ale vântului și cantități de precipitații considerabil mai mari.
În plus, valoarea menționată anterior este o medie pentru întreg bazinul (în acest caz, întreaga Mare Mediterană); local, în timpul episoadelor individuale de tip „medican”, s-au înregistrat deja temperaturi ale suprafeței mării cu 2°C sau mai mult peste valorile obișnuite.
În anul 2022, a fost publicat un studiu care a elucidat conexiunile dintre puterea unui uragan mediteranean și modificările climatice, luând ca exemplu furtuna „Apollo”. Aceasta a scos în evidență faptul că creșterea temperaturilor la suprafața mării și încălzirea atmosferei au dus la o mai mare disponibilitate a umidității și, implicit, la precipitații abundente în regiunea Sicilia.
Studiile post-incident ale furtunii Daniel au arătat că fenomenul climatic a fost accentuat de modificările climatice, rezultând precipitații extreme în regiunea estică a Mării Mediterane și în Libia.
Rezultatele cercetărilor recente scot în evidență faptul că precipitațiile reprezintă un indicator semnificativ pentru apariția cicloanelor mediteraneene, acestea înregistrând creșteri mai accentuate față de intensitatea vântului. De asemenea, modificările în ceea ce privește viteza și direcția vântului pot fi observate în cadrul anumitor evenimente. În prezent, climameter.org, un consorțiu internațional care desfășoară studii rapide de atribuire a fenomenelor meteorologice extreme, utilizează un protocol riguros evaluat de comunitatea științifică pentru a monitoriza „medicanele” și cicloanele mediteraneene prin intermediul studiilor rapide de atribuire a fenomenelor extreme emergente.
Este imperativă găsirea unor abordări inovative pentru a monitoriza și a înțelege în profunzime fenomenul „medicanelor”, potrivit specialiștilor.
Îmbunătățirea capacităților de avertizare rapidă și consolidarea nivelului de pregătire au fost posibile datorită colaborării dintre cercetătorii științifici și instituțiile specializate în protecția civilă.
Această strânsă colaborare a facilitat crearea unor sisteme eficiente de alertă timpurie.
Nu se specifică aici vreo declarație directă
În esență, sinergia dintre experții științifici și agențiile de protecție civilă a fost un factor cheie în consolidarea sistemelor de avertizare și pregătire.
Dezvoltarea acestor sisteme a fost puternic influențată de eforturile conjugate ale comunității științifice și ale instituțiilor de protecție civilă.
Proiectul MEDICANES al Agenției Spațiale Europene reprezintă un demers în această direcție, o parte a investigației fiind deja implementată în cazul celui mai recent medican, Jolina.
În cele din urmă, o strategie eficientă de adaptare depinde de modele de predicție climatică îmbunătățite, care să permită o evaluare mai credibilă și mai exactă a fenomenelor extreme generate de cicloane. Doar cercetarea științifică poate duce la astfel de progrese. O strategie integrală, care să traducă rezultatele cercetării în date utile pentru adaptarea la schimbările climatice și protecția civilă, este acum crucială și oportună. Aceasta ar trebui să includă planificarea infrastructurii reziliente și sisteme de alertă rapidă pentru diminuarea vulnerabilității și a impactului socio-economic.
COMENTARII / 0