Expunerea la provocări controlate, adaptate capacităţii de răspuns ale fiecărui individ, poate activa mecanisme naturale de adaptare, contribuind astfel la dezvoltarea rezilienței fizice și psihice. Potrivit specialiștilor, prin această formă de răspuns fiziologic – cunoscută și ca eustres sau stres bun – vom reuşi să facem faţă mult mai uşor stresului cronic.
Andreea Giurgea, psihoterapeut în cadrul Centrului de psihiatrie și psihoterapie MindCare Constanța, a precizat că substanţele pe care corpul nostru le secretă atunci când facem activităţi fizice sunt antidepresive şi anxiolitice naturale şi induc o stare emoţională pozitivă. Totuşi, intensitatea activităţii fizice trebuie corelată cu nivelul de efort de care este capabil fiecare individ in parte.
Mișcarea pe jos aduce calm în gândurile noastre.
La nivel global, stresul afectează trei sferturi din populația adultă, iar pentru una din trei persoane, acesta ajunge la niveluri extreme, cu efecte asupra somnului și activităților de zi cu zi. Atunci când devine cronic, stresul poate afecta sănătatea mintală și poate favoriza apariția anxietății și a depresiei. Gestionarea lui presupune adoptarea unor obiceiuri sănătoase, printre care se numără și activitatea fizică regulată. În special, mersul pe jos în natură contribuie la relaxare și la îmbunătățirea stării de bine. Practicat pe distanțe mai lungi, mersul pe jos poate activa eustresul, așa-numitul «stres bun», care ne provoacă într-un mod benefic, ne antrenează capacitatea de adaptare și ne ajută să gestionăm mai bine stresul cotidian.
Plecând de la aceste date, MedLife, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, a derulat un studiu observațional pe Via Transilvanica pentru a analiza impactul mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale, într-un context real de efort susținut. Inițiativa a urmărit să evalueze, în condiții reale, modul în care mersul pe distanțe lungi influențează sănătatea fizică, echilibrul emoțional și capacitatea organismului de adaptare la stres, prin analiza unor parametri biologici, dar și a evoluției stării de bine, a nivelului de energie, a percepției stresului și a stării emoționale. La cercetare au participat aproximativ 70 de persoane care au parcurs un traseu de minimum 10 zile pe Via Transilvanica, în perioada august – septembrie.
Ieşirea din zona de confort şi depăşirea limitelor caracteristice unei astfel de provocări sunt experienţe resimţite diferit de fiecare individ şi tocmai de aceea, spune psihoterapeutul Andreea Giurgea, trebuie privite cu atenție.
„Fizicul si psihicul uman sunt strâns conectate. În psihoterapie putem folosi tehnici care lucrează de la minte către corp, care creează stări emoţionale pozitive şi care îşi vor lăsa apoi amprenta asupra simptomelor fizice, sau tehnici care lucrează invers, de la corp către minte, creând o stare fizică bună care, în timp, va avea un impact asupra stărilor emoţionale. Activitatea fizică constantă aduce în corpul majorităţii oamenilor o stare de bine care, în timp, are efecte pozitive asupra sănătaţii psihice. Pentru a obţine efectele pozitive, activitatea fizică trebuie, însă, negreşit corelată, cu nivelul de efort de care este capabil fiecare individ in parte”, a subliniat psihoterapeutul.
Mișcarea fizică acționează ca un antidepresiv.
În mod natural, la fiecare efort fizic, corpul nostru eliberează diverse substanţe ce influențează starea de bine, iar din această cauză, specialiștii recomandă activitatea fizică pentru tratarea anumitor afecţiuni psihice.
„În timpul efortului fizic corpul nostru secretă anumiţi neurotransmiţători destinaţi să ne optimizeze performanţa organismului. Endorfinele acţionează ca analgezice naturale, reduc durerea fizică şi disconfortul muscular. Dopamina induce o senzaţie de plăcere, oferindu-ne motivaţia de a continua, şi totodată, îmbunătăţeste coordonarea motrică. Serotonina combate anxietatea, reglează dispoziţia emoţională şi îmbunătăţeşte calitatea somnului post-efort. Creierul mai secretă şi endocanabioide care contribuie la relaxarea care se instalează după încetarea efortului. Mai apare şi o gamă variată de hormoni care reglează metabolismul efortului fizic.
Pe drept cuvânt putem spune că substanţele pe care organismul nostru le secretă în timp ce facem mişcare sunt antidepresive şi anxiolitice naturale, lipsite de efectele secundare pe care le au, uneori, medicamentele psihiatrice. În plus, induc, de obicei, o stare emoţională pozitiva care se menţine pe durata activităţii fizice şi un timp după încheierea ei. Recomand mereu activitatea fizică în cazul depresiei, anxietăţii, insomniei, adicţiilor şi a altor afecţiuni psihice, dar întotdeauna corelată cu nivelul de efort fizic de care e capabil pacientul la momentul respectiv şi, evident, ţinând cont de preferinţele pacientului”, a explicat Andreea Giurgea.
În ce fel îți verifici limitele înainte de a accepta o provocare fizică.
Deși constituie scopul nostru, majorarea efortului trebuie să se sprijine pe o evaluare obiectivă a abilităților psihice și fizice ale persoanei, afirmă psihoterapeutul.
„Oamenii pot reacţiona diferit atunci când sunt scoşi din zona de confort, iar eu nu aş recomanda depăşirea limitelor fără discernământ şi mai ales, fără o evaluare obiectivă a posibilităţilor unei persoane. Via Transilvanica e o experienţă complexă în care efortul fizic se îmbină cu frumuseţea peisajelor naturale, dar şi cu solitudinea călătorului, de multe ori. Din cauza diferenţelor individuale, chiar dacă vom porni într-un grup putem ajunge să mergem singuri, în ritmul propriu, cea mai mare parte din traseu, ceea ce în sine e o experienţă deosebită. Dincolo de efectele pozitive generale ale efortului fizic, fiecare călător va întâmpina provocări şi experienţe emoţionale complexe şi intime şi diferite insight-uri referitoare la problemele personale. De aceea, o autoevaluare corectă şi o dozare atentă şi realistă a efortului îl poate scuti de surprize neplăcute şi îl ajută să facă o alegere conştientă de a accepta provocarea”, a subliniat psihoterapeutul Andreea Giurgea.
După o experiență de eustres, persoanele vor constata că pot realiza mult mai mult decât credeau, iar în general, încrederea în sine lor se va intensifica.
„În condiţiile în care reuşim să ne depăşim limitele fizice, cu un cost deloc neglijabil care presupune şi oboseală extremă, febră musculară etc., efectul asupra psihicului poate fi o stare de optimism şi de încredere în forţele proprii a cărei intensitate diferă de la individ la individ. Nu ştiu dacă vom avea toţi senzaţia că nimic nu ne mai poate sta în cale, dar cu siguranţă, vom învăţa despre noi înşine că suntem capabili de mult mai mult decât credeam noi că suntem şi asta o vom extinde natural şi la alte aspecte ale vieţii noastre. Experienţele psihologice sunt strict individuale şi depinde numai de noi ce alegem să facem cu ceea ce simţim sau gândim, şi tocmai aici se află, din punctul meu de vedere, magia procesului, în alegerea noastră”, a conchis psihoterapeuta.
Pe Via Transilvanica, 10 zile de stres bun.
La studiul observaţional de pe Via Transilvanica au participat aproximativ 70 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 ani, care și-au dorit să experimenteze stresul bun, acceptând provocarea de a parcurge pe jos un traseu de cel puțin 150 kilometri, timp de minimum 10 zile. Participanții și-au ales singuri punctul de start, ritmul de mers și destinația, în funcție de propriul traseu. Persoanele înrolate în proiect au beneficiat gratuit de analize medicale înainte și după parcurgerea traseului și au luat parte la interviuri aprofundate realizate de specialiști în cercetare calitativă, în cadrul cărora au fost explorate emoțiile, motivațiile, provocările, revelațiile și transformările personale pe care le-au trăit pe parcursul drumeției.
Până în prezent, datele colectate indică faptul că, chiar dacă la început fiecare participant se bazase pe un scop bine definit – să părăsească rutina, să interacționeze social, să testeze limitele proprii sau să marcheze o fază de schimbare – în timpul parcursului experienței, impulsul de a continua evoluează. Bucuria de a merge, satisfacția obținută din progres, timpul petrecut în compania propriei persoane și dorința de a onora angajamentul personal se transformă treptat în noi surse de energie. În consecință, motivațiile inițiale nu se pierd, ci se metamorfosează și se intensifică, iar fiecare kilometru parcurs aduce noi motive pentru a continua, chiar dacă tentația de a reveni la zona de confort crește.
Concluziile definitive ale cercetării observaționale vor fi divulgate la începutul lunii noiembrie.
Articolul este susținut de MedLife, rețeaua de servicii medicale private cea mai extinsă din România, și se încadrează în un proiect vast de informare și educație, axat pe prevenție și pe adoptarea unui stil de viață sănătos pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
MedLife urmărește un scop bine definit: prevenirea activă și intervenția promptă, înainte ca afecțiunile să perturbe echilibrul și calitatea existenței. Pentru că sănătatea reprezintă mai mult decât lipsa bolii. Ea înseamnă vitalitate, mobilitate și stabilitate, indiferent de vârstă. Compania investește în mod constant în soluții ce susțin o stare de bine durabilă și favorizează o viață trăită cu bunăstare, nu doar în prezent, ci și pe termen lung.
Pentru detalii suplimentare privind serviciile oferite, vizitați site-ul www.medlife.ro.
COMENTARII / 0