Migrena nu răspunde la medicamente? AI ar putea dezvălui motivul

În prezent, diagnosticul migrenei se bazează în principal pe simptomele descrise de pacient. Nu există un test de sânge, o scanare sau un biomarker consacrat care să confirme singur diagnosticul. Potrivit Euronews, Organizația Mondială a Sănătății estimează că migrenele afectează aproximativ 14-15% din populația lumii, adică peste un miliard de oameni. Studiul publicat în revista Neurology sugerează însă că boala lasă urme biologice care depășesc cu mult episodul de durere de cap.

Ce a identificat inteligența artificială?

Echipa de cercetare din cadrul Universității Norvegiene de Știință și Tehnologie a examinat informații provenite din Trøndelag Health Study, un vast sondaj demografic realizat în Norvegia. În faza de diagnostic, s-au selectat 43.197 indivizi, dintre care 8.974 au fost identificați ca fiind afectați de migrenă. Algoritmul a integrat date privind starea generală de sănătate, sănătatea mintală, condiții cardiovasculare și musculoscheletale, somn, activitate fizică, utilizarea medicamentelor, trăsături demografice și informații genetice.

Citește și1 din 3 adulți români suferă de obezitate. Cazul revoltător al pacientului refuzat de spitale pentru că era „prea gras” și ce își propune să schimbe Carta Albă a Obezității

Un detaliu este esențial: modelul nu a primit informații despre caracteristicile durerii de cap. Chiar și așa, cel mai performant model a obținut un scor AUC de 0,80 în analiza inițială și 0,79 pe setul de testare separat. AUC este o măsură folosită pentru a evalua cât de bine poate un model să distingă între două categorii. Adăugarea informațiilor genetice a îmbunătățit doar marginal rezultatul, ceea ce arată că datele clinice generale au avut deja o contribuție importantă. Vârsta a fost cel mai important factor folosit de model, urmată de elemente precum durerile de gât, menstruația și greața.

Migrenele afectează în jur de 14-15% din populația mondială. Imagine ilustrativă. Foto: magnific.com

Există 4 tipuri de migrenă

Cercetătorii au mers mai departe și au încercat să vadă dacă persoanele cu migrenă formează grupuri distincte. Dintre 12.185 de participanți pentru care existau suficiente informații despre durerile de cap, algoritmul a identificat un grup de 1.425 de persoane în care 94% îndeplineau criteriile cercetătorilor pentru migrenă. Acest grup a putut fi împărțit la rândul său în patru subgrupuri. Primul era format exclusiv din bărbați. Al doilea se caracteriza prin dureri de gât pronunțate. Al treilea combina mai multe dureri musculoscheletale cu anxietate și depresie. Al patrulea semăna cel mai mult cu ceea ce medicii recunosc drept migrenă „clasică”, inclusiv prin prezența aurei.

Acest fenomen poate genera, pe termen scurt, lumini pulsante, linii zigzag, pete oarbe, senzații de furnicături, amorțeală și probleme de vorbire, fie înainte de, fie în timpul unui episod. Semnalele genetice s-au diferențiat între aceste categorii. Echipa de cercetare a observat că scorurile genetice generate prin machine learning au reușit să delimiteze subgrupurile cu mai multă precizie decât scorurile poligenice convenționale.

Motivul pentru care ar putea avea relevanță în tratament

Descoperirea ar putea produce efecte mai semnificative decât lansarea unui nou dispozitiv de diagnosticare. Unul dintre principalele obstacole în gestionarea migrenei este faptul că aceeași terapie poate avea rezultate excelente pentru un pacient și, în același timp, poate fi mult mai puțin eficientă pentru altul. În cazul în care migrarea se manifestă în mai multe forme biologice ale migrenei, diferențele dintre aceste variante ar putea explica această variabilitate. În viitor, oamenii de știință doresc ca recunoașterea acestor semnături biologice să permită medicilor să determine cu mai mare precizie ce tratament are cele mai mari șanse de succes pentru fiecare pacient, în loc să se bazeze în principal pe trial și error.

O mișcare colosală ce deschide perspective pentru viitorul diagnosticării

Studiul nu indică faptul că AI ar putea diagnostica migrena în cabinet sau că ar exista patru noi categorii medicale oficiale. Autorii subliniază existența subgrupurilor detectate de algoritmi și oferă dovezi care susțin teoria că migrena constituie un „spectru” de tulburări biologice. Metodologia adoptată este observațională, iar concluziile trebuie confirmate în alte cohortă înainte de a influența practica clinică. Cu toate acestea, direcția cercetării rămâne importantă. Dacă migrena poate fi recunoscută printr-o combinație de informații clinice, genetice și de mediu, viitorul diagnosticului ar putea depinde mai puțin de întrebarea „cum te doare capul?” și mai mult de procesele ce se desfășoară în organism înainte, în timpul și după un episod.