Miliardarii Rusiei în panică: Putin confiscă averi la sânge

Patrimoniile imense ale elitei rusești sunt din ce în ce mai expuse riscului de a fi confiscate, după ce ritmul de naționalizare a activelor private a fost accelerat de către administrația centrală, vizând în special bunurile considerate strategice ori dobândite prin mijloace ilicite. O analiză efectuată de Bloomberg relevă că oligarhii cu legături strânse cu Kremlinul sunt din ce în ce mai îngrijorați cu privire la protecția averilor lor, constatând că nici măcar devotamentul față de președintele Vladimir Putin nu mai constituie o garanție suficientă împotriva investigațiilor anticorupție și a măsurilor de confiscare a bunurilor.

Țările rusești cu capitaluri imense sunt din ce în ce mai îngrijorate de perspectiva unei posibile pierderi a controlului asupra afacerilor lor, potrivit unei investigații Bloomberg, întrucât confiscările de bunuri se înmulțesc și sunt transferate în posesia statului.
Rusia se confruntă cu o perioadă de schimbări economice majore, iar Kremlinul pare să conducă o campanie extinsă de preluare a controlului asupra activelor a căror valoare se ridică la miliarde dolari.

O analiză recentă a scos la iveală că valul de naționalizări și dosarele anticorupție demarate ulterior invaziei în Ucraina au generat o stare de panică în rândul elitei financiare ruse. Mulți miliardari se tem că averile și afacerile lor ar putea fi confiscate în orice moment de către stat.

Citește șiVideo Witkoff, lingușitor cu Putin: „Sunteți un om cu spirit umanitar”. Rusia și-a intensificat atacurile ucigașe asupra Ucrainei

În Rusia, un anumit număr de persoane foarte bogate se confruntă cu pierderea afacerilor lor, după ce Vadim Moshkovich a suferit deja o lovitură semnificativă.
Retragerea controlului asupra unor participații cheie din cadrul grupului agricol Rusagro a fost decisă de instanțele din Rusia.
Această decizie a fost luată după ce procurorii au afirmat că Vadim Moshkovich a amestecat în mod inacceptabil, din punct de vedere legal, activitatea sa politică cu interesele sale comerciale, potrivit legislației rusești.

Potrivit unor surse financiare, repercusiunile se resimt chiar și asupra unor figuri cu presupuse legături strânse cu administrația centrală rusă.
Konstantin Strukov, de exemplu, a fost privat de puterea de decizie asupra conglomeratului său, care operează în sectoarele minier și agricol, în urma unor acuzații de natură corupțională.
Fiind afiliat partidului Rusia Unită, Strukov fusese anterior distins cu o decorație de către Vladimir Putin.

În urma unui proces de evaluare, presa internațională relatează că 4 trilioane de ruble reprezintă valoarea activelor care au intrat sub administrarea statului rus în perioada recentă.

În Rusia, o serie de domenii sunt vizate de către această inițiativă, printre care energia, infrastructura, chimia industrială, mijloacele de transport și sectorul agricol, considerate esențiale pentru economie și pentru securitatea națională.
În numeroase situații, aceste demersuri sunt motivate de către autorități prin investigații desfășurate în scopul combaterii corupției, apărării securității naționale sau a presupuselor nereguli comise în timpul procesului de privatizare din anii ’90.

Creșterea presiunii asupra mogulilor din Rusia a determinat aceștia să caute garanții juridice privind proprietatea asupra activelor lor, potrivit surselor Bloomberg.
Recent, parlamentul rus a aprobat un act normativ care prevede un termen de 10 ani pentru a contesta procesele de privatizare, însă această limitare nu este aplicabilă în cazul acuzațiilor de corupție aduse foștilor sau actualilor demnitari.

În efortul său de a obține sprijin financiar pentru conflictul din Ucraina, Vladimir Putin se confruntă cu rezistența oligarhilor ruși. Strategia de convingere a liderului rus se bazează pe persuadarea acestora să contribuie cu sume uriașe la efortul de război.

Pe 26 martie, după congresul Uniunii Ruse a Industrialiștilor și Antreprenorilor (RSPP), a avut loc o întâlnire cu ușile închise între Vladimir Putin și oligarhi, în cadrul căreia președintele rus și-a declarat ferm intenția de a prosegui războiul împotriva Ucrainei. Potrivit unor surse apropiate discuției, citate de The Bell, Putin a sugerat ca marile întreprinderi să acorde contribuții benevole la bugetul de stat.

Afirmațiile lui Putin au fost relatate de către o sursă, care a menționat că Vladimir Putin a declarat: „

Au spus: vom lupta

”.
O altă sursă a adăugat că Putin a continuat spunând:

”Vom merge până la granițele Donbasului”

.

În cadrul unei reuniuni, Suleiman Kerimov a reacționat prompt la solicitare, potrivit unor surse citate de The Bell.

100 de miliarde de ruble

urmează să fie contribuția sa, anunță respectivele surse.

Potrivit surselor, cel puțin un alt om de afaceri influent a sprijinit inițiativa în cadrul reuniunii, fără însă a dezvălui valoarea exactă a contribuției sale financiare. Unul dintre participanții la discuție a declarat că Igor Sechin, liderul companiei Rosneft, este cel care a conceput planul de a „relansa activitatea economică într-un moment critic pentru stat”, idee pe care a prezentat-o într-o

scrisoare

trimisă Vladimir Putin cu o zi în urmă, sugerând ca mijloc de strângere a fondurilor emiterea unor obligațiuni de război.

Pe fondul unui context financiar intern dificil, un avertisment important a fost transmis către miliardarii ruși, Vladimir Putin fiind cel care a inițiat această discuție.
Deficitul bugetar se confruntă cu o situație fără precedent, iar cheltuielile militare cresc vertiginos.
Conform analizei realizate de Institutul Gaidar, se estimează că 3,8 trilioane de ruble, suma prognozată de Ministerul Finanțelor pentru sfârșitul anului 2026, ar putea fi depășită de două ori.

Bugetul de stat se confruntă cu o scădere a veniturilor cu 3 trilioane sub nivelul prognozat de 40,2 trilioane, în timp ce cheltuielile urmează să crească cu aproximativ 1 trilion.

Potrivit estimărilor Alfa-Bank

, deficitul bugetar a ajuns deja la 3,2 trilioane de ruble la sfârșitul lunii februarie, apropiindu-se considerabil de obiectivul anual planificat.

La sfârșitul lunii februarie, potrivit estimărilor realizate de experții de la Alfa-Bank, 3,2 trilioane de ruble reprezintă deficitul deja înregistrat, valoare apropiată de ținta anuală. Se estimează că veniturile bugetului de stat vor înregistra o scădere cu 3 trilioane față de prognozele inițiale de 40,2 trilioane și cheltuielile de 1 trilion .

Se înregistrează o diferență semnificativă în bugetul de stat, unde veniturile sunt estimate a fi 3 trilioane sub prognozele inițiale de 40,2 trilioane, pe fondul unei creșteri a cheltuielilor cu 1 trilion.
Astfel,

estimările

realizate de Alfa-Bank arată că, la sfârșitul lunii februarie, 3,2 trilioane de ruble reprezintă deficitul bugetar, o valoare extrem de apropiată de obiectivul anual.

În prezent, guvernul rus are drept obiectiv consolidarea puterii sale asupra activelor strategice, concomitent cu identificarea de noi oportunități financiare.
Statul rus se află într-un proces de reorganizare economică care îi permite să aibă o influență mai puternică asupra unor bunuri cheie.

Potrivit unor experți citați de publicații din SUA, un semnal foarte clar a fost transmis de fapt cercurilor financiare influente: în regimul politic actual din Rusia, deținerea unor averi imense și legăturile strânse cu Kremlinul nu oferă o protecție absolută pentru posesiunile personale.