Ministrul Energiei: Ungaria și Slovacia, exemple proaste pentru plafonarea carburanților

La data de 18 martie, într-un context de criză fără precedent în regiunea Golfului Persic, un 8.70 lei era prețul afișat pentru un litru de benzină cu cifră octanică 95 la o stație de alimentare monitorizată de Ziare.com, în timp ce cu câteva zile în urmă, același litru se vindea cu 8.25 lei.

Valoarea în creștere rapidă a costurilor a determinat guvernul să admită că există dificultăți majore, mai ales că nu se prevede o încheiere a unei situații care, în anumite medii de opinie, era considerată a fi de scurtă durată.

În urma acestui context, despre care Ziare.com a raportat anterior, printre soluțiile luate în considerare de către guvern se află implementarea unor strategii de limitare a costurilor, similare cu cele deja existente în Ungaria și Slovacia, a dezvăluit Bogdan Ivan, ministrul responsabil cu sectorul energetic.

Citește șiCasa faimoasă cu ușă albastră care se vinde cu peste 9.000.000 de euro: povestea care a făcut-o celebră în 1999

Potrivit unui expert, și anume președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a exprimat o părere defavorabilă în legătură cu exemplele alese, afirmând că acestea reprezintă opțiuni nefaste.

„Sunt cele mai proaste modele pe care le putea alege”

, a declarat el pentru Ziare.com.

Se înregistrează dificultăți majore în ceea ce privește disponibilitatea carburanților în Ungaria, unde penuria de benzină și motorină a debutat deja și se va înrăutăți considerabil. Situația este și mai gravă din cauza lipsei de țiței în Ungaria și Slovacia, urmare a problemelor cu conducta Drujba, afirmă sursa.

În esență, Dumitru Chisăliță afirmă că ar fi indicat să adoptăm o abordare similară cu una deja existentă în țara noastră, însă realitatea arată că nu avem un astfel de exemplu.

În opinia specialistului, astfel de soluții reprezintă măsuri improvizate, caracterizate ca fiind superficiale și populiste, care, în urma implementării,

vor determina niște dezastre fără margini în România

, după cum afirmă el.

Potrivit specialistului, situația este extrem de simplă: în prezent, costul motorinei care ajunge la benzinării, incluzând TVA și accize, se ridică la aproximativ 8,3 lei, fără a include cheltuielile de transport și marja comercială. Acesta consideră că dacă prețul ar fi stabilit la 8,6 lei, pur și simplu nimeni nu mai vinde. Specialistul descrie această situație ca fiind „o chestie de clasa a patra”.

„Lucrurile sunt foarte, foarte simple: astăzi, de exemplu, motorina care intră în benzinării este o motorină care costă cu tot cu TVA și accize undeva la 8,3 lei, fără transport, fără marjă comercială. Deci tu dacă o pui la 8,6, nu o mai vinde nimeni. E o chestie de clasa a patra asta”

Se observă, de asemenea, că o criză similară a avut loc în 1973, generată de embargo-ul impus de Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol în urma Războiului de Yom Kippur. În acea perioadă, potrivit informațiilor disponibile, prețul unui baril de petrol era de numai 3 dolari înainte de criză, pentru a ajunge ulterior la 12 dolari. Prin urmare, asemănarea dintre cele două situații se reflectă în procentul de creștere și nu în valoarea nominală actuală a unui baril de petrol.

La finalul discuției, Dumitru Chisăliță a afirmat:

„Eu tot repet, noi am propus de trei săptămâni o metodă simplă, clară, concretă, pragmatică, în concordanță și cu ceea ce vrea Guvernul, să nu-și afecteze mult bugetul și cu ceea ce înseamnă interesul consumatorilor. Dacă vrem să o înțelegem bine, dacă nu, asta este. Dacă după trei săptămâni încă stăm și analizăm și ne gândim că poate scade de la sine, atunci asta ne e soarta”

. În acest context, el și-a exprimat punctul de vedere privind o posibilă soluție la problema dată.

La această situație a făcut referire și Kristine Bago, auditor financiar, care afirmă că, în opinia sa, în prezent nu există motive pentru o creștere atât de semnificativă a prețurilor la carburanți, având în vedere că există rezerve disponibile din perioadele anterioare.

În acest context, se impune ca Consiliul Concurenței și ANPC să fi examinat situația în detaliu și să fi prezentat un raport exhaustiv, permițând astfel publicului să înțelegă clar mecanismul care a dus la această situație.

Potrivit afirmațiilor lui Kristine Bago, ar putea fi declarată o stare de urgență în sectorul energetic în scopul controlului costurilor, ceea ce ar implica o supraveghere și mai riguroasă a activității anumitor agenți economici.

„Sunt cele mai proaste modele pe care le putea alege”

a declarat ea, fără să ofere detalii suplimentare despre posibilele implicații ale acestei măsuri.
nu e cazul aici, se preia doar paragraf:

O stare de criză în domeniul energiei ar putea fi declarată pentru a monitoriza mai strict prețurile, după cum afirmă Kristine Bago, ceea ce ar însemna o monitorizare mult mai atentă a modului în care se comportă anumiți operatori economici.

În același timp, acest lucru scoate în evidență și faptul că soluțiile avute în vedere de către autorități au inclus reactivarea temporară a rafinăriei Petrotel, care ar urma să utilizeze țiței de origine non-rusească, precum și activarea unei ordonanțe de urgență care să gestioneze situațiile de criză în sectorul produselor petroliere.

Afirmația lui Kristine Bago subliniază că

„Dacă ai resurse interne, cum avem la gaz, are logică și va da rezultate, dar dacă nu este din producție proprie – și vii cu o plafonare, care va fi probabil pe minimum 3 luni – atunci în acest timp clar consumi acest stoc intern și o să mai cumperi și din afară. Iar dacă nu poți controla prețurile, ca la energie, o să ajungem la costuri enorme și nici spațiu fiscal ca să le recuperăm și să le suportăm nu avem”

.
În esență, Kristine Bago avertizează că o plafonare a prețurilor la carburanți pentru o perioadă de cel puțin 3 luni ar putea duce la epuizarea rapidă a stocurilor interne și la creșterea cheltuielilor.

Din perspectivă financiară, experta subliniază că, în prezent, o astfel de ordonanță ar impune statului român cheltuieli semnificative, ceea ce ridică întrebarea dacă există resursele necesare pentru implementarea acesteia.

România se confruntă cu dificultăți financiare, după cum afirmă Kristine Bago, care subliniază că statul român nu dispune de fondurile necesare pentru a reduce prețul carburanților, având în vedere că bugetul de stat este deja afectat de cheltuieli mari, cum ar fi cele pentru spitale.

„Statul român nu are bani acum nici de spitale, deci nu văd de unde ar dispune de resursele necesare pentru a reduce prețul combustibilului. Să ne amintim și de faptul că deficitul bugetar în 2024 a fost cel mai mare din Europa, în 2025 îl avem în continuare printre cele mai mari din Europa, deci practic noi nu avem resurse ca să intervenim, chiar dacă ne-am dori să facem lucrul acesta, nu avem de unde”