Justiția din România se află, conform sondajelor, la cel mai redus nivel de încredere publică din ultimii ani. Doar 25% dintre români au declarat că mai au încredere mare în sistemul care ar trebui să facă dreptate, potrivit unei cercetări Inscop de la începutul anului. La Interviurile Libertatea, ministrul Justiției, Radu Marinescu răspunde la întrebări privind cauzele încrederii scăzute în sistemul judiciar, ieșirile publice ale mai multor magistrați care au acuzat abuzuri, închiderea a peste 12.000 de dosare în ultimii doi ani, plata unui miliard de euro către magistrați și lucrarea sa de doctorat, verificată de 10 luni, după acuzații de plagiat.
În ultimii doi ani, Justiția a închis peste 12.000 de dosare.
Ministerul Justiției a plătit un miliard de euro către magistrați.
Citește șiOana Țoiu (USR): ANI sub PSD, Radu Miruță, ce reguli noi alegeri?
Lucrarea de doctorat a ministrului a fost verificată timp de 10 luni, după acuzații de plagiat.
Libertatea: Domnule ministru, înregistrăm acest interviu la o zi după o conferință de presă a președintelui Nicușor Dan în care, la final, a fost și un moment surprinzător: președintele i-a spus unui jurnalist, Ovidiu Vanghele, fără să-i răspundă la întrebare, că nu va mai avea acces la conferințele de presă și nu va mai fi acreditat pe lângă Administrația Prezidențială. Asta în condițiile în care Legea liberului acces la informații publice spune foarte clar, la articolul 19, că autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în niciun fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea, dacă nu au au împiedicat o acțiune a acelei instituții. Încalcă sau nu președintele țării legea, atunci când interzice unui jurnalist să participe la comunicarea prin conferințe de presă a Administrației Prezidențiale?
Radu Marinescu: Nu sunt eu cel care poate să facă o astfel de evaluare și să spună dacă se încalcă sau nu legea. Dar ce pot să vă spun eu este că am fost și rămân un promotor al decenței în exprimarea publică și al ideii că un jurnalist, în conformitate și cu regulile de etică, cred că există chiar și un cod, de la Munchen (n.red. – Carta de la Munchen), din 1971, dacă nu greșesc, care a stabilit niște principii și anume că nu trebuie să folosești insulta, că nu trebuie să folosești calomnia, că trebuie să ai obiectivitate. Din ceea ce a spus domnul președinte, înțeleg că ar fi existat niște insulte la adresa persoanei sale. Eu nu încurajez o astfel de atitudine dar încurajez libertatea de exprimare și de investigație jurnalistică.
Ca om care cunoaște legea, vă pot spune că, în măsura în care se apreciază de către o instituție că atitudinea unei persoane este susceptibilă să aducă atingere bunei funcționări sau desfășurării activității acolo, o astfel de evaluare o poate face instituția respectivă. Eu, încă o dată, accentuez că, dincolo de bariere legale sau instituționale, important este ca în profesionalismul fiecăruia să nu intervină distorsiuni, inclusiv de atitudine și de limbaj, care să altereze comunicarea.
Libertatea: Jurnalistul Ovidiu Vanghele l-a întrebat pe președinte despre o situație petrecută recent în sistemul judiciar, la care președintele Nicuşor Dan nu a răspuns și citez acum: „Vă prezint un fapt. Doamna procuror general Cristina Chiriac, numită de dumneavoastră în funcție pe 8 aprilie, în acest an, a votat acum o lună și jumătate în secția pentru procurori a CSM (n.red. – Consiliul Superior al Magistraturii) din care face parte, pentru că e membru de drept procurorul general, împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară pentru ca Inspecția Judiciară să cerceteze o îngerință în actul de justiție”. Cu alte cuvinte, doamna procuror general a votat într-o speță în care era vizată. Vă întreb acum pe dumneavoastră, că sunteți membru de drept al CSM, responsabil de administrarea și bunul mers al Justiției, chiar dacă nu puteți interveni în spețe: poate procurorul general, membru CSM, să voteze într-o chestiune care îl vizează tocmai pe el, orine ar fi el?
Radu Marinescu: Ce poate sau nu poate face un funcționar public este determinat de lege. În situațiile în care există posibile conflicte de interese, acestea sunt reglementate și se procedează în consecință.
Libertatea: Și este?
Radu Marinescu: În opinia mea și conform cunoștințelor mele juridice, nu exista o situație în care un procuror din secție să nu poată participa la vot. În schimb, doamna Chiriac acționează nu ca persoană fizică, ci ca reprezentant al unei unități instituționale ce emite decizii în cadrul secției. Deci, votul a fost unul instituțional, la fel ca atunci când Ministerul Justiției a propus anumite nume pentru procurori; acele propuneri au fost documentate, iar comisia din cadrul Ministerului Justiției a justificat, pentru prima dată în istorie, motivele, făcându-le accesibile publicului pentru a înțelege criteriile de selecție. Ulterior, s-a apelat la CSM pentru aviz, iar Ministerul Justiției a votat, deoarece
Libertatea: În această situație, la care a adus și colegul Ovidiu Vanghele, se referă la intervenția procurorului general, doamna Chiriac, într-o cauză în care un alt magistrat din Craiova intenționa să adreseze o sesizare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Radu Marinescu: Știți că ministrul Justiției nu are competențe în ceea ce privește răspunderea disciplinară a magistraților. Deci comentariile mele pe această coordonată, luați-le cu titlu principial și general pentru că nu am astfel de atribuții și e bine să spunem aceste lucruri, nu că m-aș feri să vă răspund. Dar întotdeauna, pentru că sunt om de drept, eu cred în litera și spiritul legii. Atât putem să facem, atât avem competență.
Conform informațiilor LIbertatea, în această situație, dosarul a fost transferat foarte repede către Înalta Curte din București.
Radu Marinescu: La bază, mișcările se caracterizează prin rapiditate, ca regulă.
Libertatea: Pentru unii, în unele cazuri…
Radu Marinescu: Conform legii…
Libertatea: Dar știți că, în alte situații, oamenii așteaptă un termen și o programare pe parcursul lunilor?
Radu Marinescu: Nu dispun de elemente de comparație în acest moment și nu mă refer la cazurile menționate. Îmi exprim că, în esență, în conformitate cu legea, rapiditatea este necesară.
Libertatea: Suntem în situația în care Justiția beneficiază de o încredere foarte mică din partea cetățenilor. Sunt sondaje care arată că doar un sfert din populația României are încredere multă sau foarte multă în Justiție. Peste 70% dintre românii nu mai au încredere în justiție. Asta ce vă spune, dumneavoastră?
Radu Marinescu:
Asta îmi spune că sunt mai multe elemente care concură la acest rezultat. Îmi spune, pe de o parte, că sunt lucruri de făcut pentru a consolida încrederea în Justiție, că sunt lucruri de reparat, dar și că sunt lucruri care trebuie prezentate corect opiniei publice și aici am în
Ce măsuri trebuie adoptate? În primul rând, trebuie să ne exprimăm cu responsabilitate. Trebuie să critici și să expui aspectele fără a profita de insultă, jignire sau denigrare, pentru că astfel se distorsionează discursul public și, implicit, opinia cetățenilor, însă totodată să facem acest lucru responsabil, bazându-ne pe dovezi și elemente concrete. Acest lucru se referă la componenta discursului public legat de Justiție. O altă componentă presupune investiții reale în calitatea sistemului de justiție. Este necesar personal și infrastructură. Nu poți convinge prin instanțe care ocupă spații închiriate și se mută la câțiva ani. Nu poți convinge prin
Libertatea: Aveți încredere în instituția de avertizare a integrității?
Radu Marinescu: Într-o declarație, a afirmat:
Da, sigur. E o întrebare cu un răspuns evident.
Libertatea: Au acționat ca avizori de integritate, fiind magistrați, și au devenit apariții publice în documentarul Recorder (n.red. – „Justiție capturată”) la sfârșitul anului precedent, doamna judecător Raluca Moroșanu și domnul judecător Laurențiu Beșu…
Radu Marinescu:
M-am uitat și eu, vă dați seama, l-am urmărit.
Libertatea: Cel puțin opt au fost supuși anchetei de către Inspecția Judiciară.
Radu Marinescu: Din cauza participării la Recorder sau a abaterilor disciplinare posibile în cariera unui magistrat?
Libertatea: Acolo Inspecția Judiciară a spus că nu se confirmă ce au spus domniile lor. Însă, sunt alți 900 de magistrați din aproximativ 7000 de procurori și judecători care s-au raliat plângerilor acestor oameni.
Radu Marinescu: În mod deschis, s-au convenit ca acești indivizi să nu fie supuși persecutării în exercitarea dreptului lor la exprimare. Este esențial să fim extrem de vigilenți, iar în același timp să menținem o transparență deplină și o sinceritate totală. În cazul în care un judecător este supus unei anchete disciplinare pentru că și-a exprimat o opinie privind evoluția sistemului
Libertatea: Ce acțiuni au întreprins acești magistri, după cum știți?
Radu Marinescu: Eu nu știu, pentru că v-am spus că am atribuții, inclusiv din perspectiva participării la CSM, care nu intră în sfera răspunderii disciplinare a magistraților. E de discutat și asta. Vrem ca ministrul Justiției, care este un factor politic și al executivului, să intre cu competențe în sfera răspunderii disciplinare a magistraților? A mai fost chestiunea asta. A fost înlăturată pentru că magistrații au venit și au spus că da, ministrul Justiției este un factor politic și atunci imixtiunea este politică. Pe de altă parte, știu că unele răspunsuri nu pot să fie simple, pe de altă parte, vedeți, vin către mine judecători, procurori, societatea, dumneavoastră și întrebați: „Bine, dar ministrul Justiției ce face?”
În acel moment, se ridică întrebarea: ar trebui să atribuim astfel de responsabilități ministrului Justiției? Dacă nu facem acest lucru, se generează un paradox. Se discută despre o justiție subiectul unei capturi. Însă capturată de cine? Pentru că CSM se formează prin mecanisme electorale democratice, care modelează votul majorității magistraților.
Libertatea: Domnule ministru, ce facem cu situația în care magistrații anchetați de CSM au mers în instanță, apoi au mers la CEDO și au câștigat procese împotriva României și vin penalități pe care le plătim toți? Domnul Cristi Danileț este un exemplu, a mers în instanță până la CEDO, că nu și-a găsit dreptatea aici.
Radu Marinescu: De acord, dar este o chestiune sistemică? Este o chestiune în care… că se întâmplă în orice sistem.
Libertatea: Există și alți judecători care intenționează să se deplaseze la CEDO.
Radu Marinescu Vor fi realizate. Hai să verificăm. Sunt persoana care acționează concret.
Libertatea: doamna judecător Marinaș – un alt exemplu – declară că se îndreaptă spre CEDO și a trimis deja documentele.
Radu Marinescu:
Este o cale deschisă.
Libertatea: Este un drum deschis, însă observați că amenzile sunt suportate de toți noi.
Radu Marinescu: Am înțeles, dar vă repet, este o problemă sistemică? Care este numărul? Eu l-a văzut pe domnul președinte ieri.
Libertatea: Însă dacă din 7.000 de judecători, 900…
Radu Marinescu a răspuns:
Nu.
Apoi a adăugat: „Haideți să spunem adevărul.” 900 de colegi au semnat o petiție pentru ca aceștia, care au vorbit liber într-o emisiune de televiziune, să nu fie persecutați. Aceasta este totul. Acei 900 nu au indicat nicio problemă sistemică concretă.
Libertatea: Păi și de ce credeți că au devenit solidari cu ei?
Radu Marinescu Principial. În ceea ce
Libertatea: Procurorul european Cătălin Borcoman, membru în Colegiul Procurorilor al Parchetului European, a spus recent, la interviurile Libertatea, situațiile cu care se confruntă magistrații români în dosare pe care le investigează magistrații români ai EPPO. Citez acum: „Situații în care nu au fost motivate hotărâri ale instanțelor mai multe luni și chiar un an, în care instanțele nu au luat în discuție menținerea unor măsuri asiguratorii, situații în care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit o competență de a judeca o anumită cauză, de exemplu la București și trecând peste decizia în Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea de Apel București a anulat practic decizia în materie de competență, situații în care nu putem motiva apelurile declarate pentru că nu se motivează achitarea, condamnarea sau restituirea în primă instanță…”
Radu Marinescu: Am citit și eu, acum îmi aduc aminte. Principial pot să vă spun că există, categoric, situații în care sunt întârzieri de motivare. Am 30 de ani de carieră de avocat, am văzut și eu foarte multe situații când se întârzie cu motivările, când există foarte multe impedimente procedurale, pentru că trebuie să fim onești. Justiția nu este perfectă. În societatea românească, niciun segment nu cred că atinge perfecțiunea. Problema este dacă aceste lucruri sunt făcute ca urmare a unor dificultăți și vi le-am amintit: de personal, de specializare, de resurse. Dacă judecătorii sunt foarte încărcați, au un număr foarte mare de dosare, dacă unii au un număr foarte mare de dosare foarte complexe, apar întârzieri pe care le putem înțelege. Dacă este o rea-credință cumva, adică cineva, judecător, nu vrea să motiveze, deși has resources, time and all necessary elements, then it is a disciplinary deviation, has elements of disciplinary deviation. At that point, we go to the disciplinary path. But all these matters do not reach a rhetorical discussion. Because, in fact, we do not say only generic things. When we have a concrete situation, we file a complaint where the law says it, we wait to see the result of the investigation and research. Concretely: a motivation was delayed for a year, you file a complaint, see why, a concrete verification is done on that file, on that situation and we draw a concrete conclusion.
Libertatea: După valul de discuții de la începutul anului, la Palatul Victoria, s-a creat un comitet pentru revizuirea legilor Justiției.
Radu Marinescu a declarat că domnul Bolojan l-a creat.
Libertatea: Ați participat și dumneavoastră, nu?
Radu Marinescu: Ministerul Justiției a fost inclus în rândul participanților și a ocupat un loc în comitet.
Libertatea: Ce s-a întâmplat cu planul de revizuire și examinare a legilor Justiției?
Radu Marinescu: Nu a existat un plan. Comitetul a fost creat pentru a examina aplicarea legilor din domeniul Justiției și pentru a extrage concluzii pe baza informațiilor furnizate și a studiilor efectuate. Autoritatea Justiției a suspendat comitetul, considerându-l nelegal, deoarece a fost constituită în încălcarea unor proceduri administrative obligatorii. Puteți accesa hotărârea și o puteți citi.
Libertatea: Dumneavoastră considerați că ar trebui să rămână în această formă?
Radu Marinescu: Eu cred în legalitate. Dacă legalitatea a fost încălcată și un judecătoar spune chestiunea asta, aș putea eu oare, să spun invers?
Libertatea: Este acceptabil ca subiectul să fie închis?
Radu Marinescu: Dar nu este închis și nu era necesar. Era un mecanism redundant și o să vă spun și de ce. Verificarea aplicabilității legilor Justiției se face. Se face din primul moment în care ele au fost adoptate, în 2022. Cum se face? Prin culegere de date specifice, statistice de la toți și implicați. Toate acestea sunt comunicate și Comisiei Europene. Comisia Europeană face un raport rule of law (n.red. – statul de drept). Sunt aspecte pozitive. Totuși, pe baza legilor Justiției din 2022, a fost ridicat mecanismul MCV (n.red. – mecanismul de cooperare și verificare). N-a știut ce face Comisia Europeană? Eu refuz să cred așa ceva. Oamenii sunt foarte bine informați, profesioniști, au evaluat și au considerat că nu se mai justifică MCV-ul, pe care unii, din interese politice l-ar fi dorit reîntors asupra României.
Libertatea: În acest timp, tema revizuirii legilor din Justiției este închisă sau nu?
Radu Marinescu: Sub nicio formă. Sub nicio formă, dar uitați-vă în evaluarea Rule of law pe 2026 și veți vedea acolo că se recomandă ca toate recomandările făcute de-a lungul timpului să fie implementate și multe sunt în curs de implementare și le analizăm. De exemplu, răspunderea penală a magistraților. Chestiunea aceea atât de discutată de la DNA, a trecut la secția specială, atunci la actuala structură. Instabilitatea nu e bună, trebuie să ne hotărâm să rămânem pe o structură și să o întărim din punct de vedere de personal, de resurse, de proceduri, ca să fie cât mai eficientă. Și asta dorim să facem.
Libertatea: Ce intenționați să realizați și în ce perioadă?
Radu Marinescu susține că există procurori suplimentari, forțe de ordine extinse și resurse suplimentare.
Libertatea: Parchetul General și parchetele subordonate care investighează magistrați?
Radu Marinescu: În ceea ce privește structura existentă, examinăm posibilitatea de a schimba atribuțiile.
Libertatea: Înseamnă că se va readuce la DNA? (n.red. – comperența de a cerceta magistrați)
Radu Marinescu: Există și această orientare și propunere numai că știți că, în trecut, a existat un ecou public foarte puternic inclusiv din partea CSM și a magistraților, că s-au considerat investigați de data asta sistemic, adică mii și mii de dosare, de către DNA. Ceea ce a creat iarăși, o insecuritate în ceea ce privește cariera, independența, libertatea magistratului. Eu nu vreau să acuz pe nimeni. Eu vreau să găsesc soluția cea mai potrivită ca Justiția să se facă.
Libertatea: Când veți aborda această problemă referitoare la competența de a investiga magistrați?
Radu Marinescu: În primul rând, dacă dispui de un instrument, trebuie să-l ajustezi pentru a verifica dacă funcționează. În prezent, există o formulă specifică, însă este necesar să numiți mai mulți procurori, deoarece numărul actual este insuficient. Este esențial să alocăm resurse de poliție. Dacă acea structură este complet echipată și totuși nu funcționează, atunci trebuie să cauți o alternativă.
Libertatea: Aceasta presupune dublarea personalului, triplarea, ce aveți în minte?
Radu Marinescu: Nu fac eu schemele de personal, aceste chestiuni sunt comunicate de către Parchetul General și apoi noi facem, dacă este nevoie, aducere de personal. Eu, ca ministru al Justiției, membru în CSM, particip la deciziile necesare pentru a se aloca ceea ce ține de competențele mele, sunt foarte deschis să consolidăm aceste coordonate.
Libertatea: Comisia Europeană, în raportul pe care l-ați menționat, mai spune, în iulie 2026, că mai este nevoie de promovarea unor demersuri legislative menite să consolideze garanțiile pentru asigurarea independenței procurorilor cu funcții de conducere, precum și pentru organizarea și funcționarea Poliției Judiciare.
Radu Marinescu:
Da, așa este.
Libertatea: De asemenea, că este nevoie de măsuri care să asigure anchetarea și urmărirea penală eficiente a infracțiunilor comise în cadrul sistemului judiciar, inclusiv a infracțiunilor de corupție. Există un calendar pentru modificarea legilor Justiției în acest moment, în punctele sensibile?
Radu Marinescu: Avem deja un proiect de lege prin care să mărim mandatul procurorilor șefi. Asta se cere de fapt, acolo. Este o recomandare făcută și de Comisia de la Veneția, să mărim mandatul procurorilor șefi. Acum aveau mandate de trei ani și poate să aibă două mandate. Să mărim la un singur mandat de cinci ani, ca să consolidăm puțin autoritatea. Sigur că și aici este de discutat, ca să fiu sincer. Pentru că cineva care ar putea să mai ia un mandat poți să spui că este motivat să facă foarte bine în primul mandat, ca să mai aibă unul. Sau poți să spui, sigur, că unul care are cinci ani își investește toate resursele că are un singur mandat, dar există și riscul să fie demotivat pe finalul mandatului pentru că spune că nu mai are încă un mandat. Fiecare abortare are plusuri și minusuri. Vă mai dau un exemplu. S-a cerut și s-a propus de către o componentă și politică și societății să reconfigurăm puțin conducerea instanțelor pentru că s-a spus că un colegiu de conducere…
Libertatea: Are prea multă putere.
Radu Marinescu: Are sau n-are. Ce au cerut dânsii, au propus, au fost exact lucruri care fuseseră anterior și fuseseră decredibilizate prin ineficiență. Eu când am stat la masă, în 2025, pentru coaliția noastră politică, cu colegi de la USR – și amintesc USR pentru că au venit cu foarte multe idei pe această coordonată – am spus, cum spun și la dumneavoastră: „Ce elemente avem? Ce studii avem? Ce bază avem, de unde plecăm?” Și am ajuns la concluzia că, de fapt, ceea ce se propunea pentru reconfigurarea structurilor de conducere în instanțe era o chestiune care existase anterior în lege și fusese scoasă tocmai pentru că se dovedise ineficientă, era o cacofonie generală în conducerea instanțelor, fiecare se considera îndreptățit pentru că avea legitimitate să nu mai asculte de celălalt și nu se puteau guverna instanțele și atunci s-a schimbat. Când discutăm lucrurile concret, s-ar putea să ajungem la alte concluzii decât cele vehiculate pur teoretic.
Libertatea: Mai menționa procurorul Cătălin Borcoman, din Parchetul European, că așteaptă un răspuns din partea dumneavoastră la solicitarea din urmă cu un an de a autoriza transferul încă 10 procurori în cadrul EPPO (n.red. – Parchetul European), pe lângă cei 20 deja existenți. În plus
Radu Marinescu: O solicitare trebuie să fie motivată concret și argumenta
COMENTARII / 0