În două sau trei nopți pe săptămână, mirosul se instalează. Locuitorii satelor de la periferia rurală a Istanbulului nu știu ce este, dar sunt afectați de el de ani de zile: un miros atât de urât încât trebuie să doarmă cu ferestrele închise chiar și în nopțile fierbinți de vară. Știu și sursa: imensa groapă de gunoi municipală Silivri, la câțiva kilometri distanță, care erupe gaze sufocante pe măsură ce alimentele și alte deșeuri organice putrezesc, scrie The Guardian.
Kemalettin Özenç a declarat, în timp ce se afla în fața unei ceainării din satul Yolçatı.
„Mirosul nu este subtil. Te sufocă”
Citește șiSUA vând arme de un miliard de dolari Emiratelor Arabe Unite. Ce sisteme sunt incluse în tranzacție
„E mai rău când aerul este nemișcat: uneori familiile zăbovesc până la miezul nopții aici. Chiar și când intri înăuntru, nu poți să scapi.”
Aceste gaze reprezintă mai mult decât o problemă locală. Printre acestea se numără metanul, un gaz care contribuie puternic la încălzirea climei, care se revarsă din amplasament în cantități atât de mari încât pana de fum este vizibilă din spațiu. Supravegherea prin satelit arată că depozitul de deșeuri Silivri este cel mai mare depozit de deșeuri cu superemisii din Turcia.
În realitate, rata medie de emisii de 7,4 tone pe oră îl poziționează printre cele mai grave incidente raportate la nivel global de către o echipă de experți de la Universitatea din California (UCLA). Efectul acestei singure scurgeri asupra încălzirii globale este echivalent cu accelerația motoarelor a 1,5 milioane de SUV-uri mari pe benzină. Există și alte gropi de gunoi cu emisii super-înălțate în Turcia, răspândite de la Izmir în vest, la Ankara în centru și Antalya în sud; multe dintre ele prezintă scurgeri
„uimitor de mari”
, au precizat cercetătorii de la UCLA.
Dezvăluirea că Turcia are unele dintre cele mai grave scurgeri de metan din depozitele de deșeuri din lume vine într-un moment dificil: în noiembrie, țara va găzdui următorul summit global al ONU privind clima, Cop31, și a plasat reducerea emisiilor de metan în fruntea agendei de acțiune asupra căreia dorește ca toate națiunile să fie de acord. Prima-doamnă a Turciei, Emine Erdoğan, a fost o activistă proeminentă pentru zero deșeuri și reducerea emisiilor de metan pe scena globală – în ciuda problemelor majore dezvăluite acum pe plan intern – iar președintele, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat că gestionarea deșeurilor este o prioritate, într-un discurs pe care l-a susținut în iunie.
„Ei au puterea”
În zona respectivă, situația nu s-a schimbat de ceva timp. Özenç și un număr tot mai mare de locuitori nemulțumiți din orașul său și din apropierea gropii de gunoi din Silivri au petrecut ani întregi în căutarea unei persoane capabile să intervină, însă ideea de a contacta administrația municipală din Istanbul, care se ocupă de această instalație, nu le-a trecut prin minte. Unii dintre ei au publicat pe internet mesaje pline de indignare referitoare la miros sub lista gropii de gunoi de pe Google Maps, în timp ce Özenç a încercat să convingă comunitatea să semneze o petiție adresată Ministerului Silviculturii, instituția care supraveghează mai multe mine din zonă.
Dar, în cele din urmă, prea mulți s-au temut să semneze. „Au puterea și pot spune orice vor”, a afirmat el, referindu-se la modul general la autorități. Cea mai cunoscută închisoare de maximă securitate din Turcia se află la 30 de minute de Yolçatı: primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, a fost acuzat de corupție și deținut acolo în 2025. Özenç și alții din comunitate se temeau de ceea ce li s-ar putea întâmpla dacă ar fi văzuți plângându-se prea public.
Angajații din secția de gestionare a deșeurilor a municipiului İstanbul, din cadrul unității İstaç, aflați în zona Silivri, au manifestat surpriză când li s-au prezentat imagini satelitare ale unei scurgeri masive de gaze, vizibile chiar de la ferestrele biroului lor. Metanul, denumit și gaz natural sau fosil, este transparent, iar astfel, gazul care se eliberează de la locul respectiv rămâne invizibil pentru ochiul uman.
Fatih Arslan din İstaç a antrenat vocea în timp ce analiza cu atenție imaginile satelitare oferite de The Guardian.
„Ei bine, nu sunt prea multe de spus”
a declarat el, atribuit inițial emisiilor zonele de depozit de deșeuri care încă nu erau acoperite cu argilă după procesul de depozitare.
„Este inevitabil ca acest lucru să se întâmple… bineînțeles că trebuie să facem îmbunătățiri”
a afirmat cu îndrăzneală.
El a subliniat că principalul lor obiectiv este să acopere cât mai rapid zonele expuse ale gropii de gunoi și să recupereze metanul generat de deșeuri pentru a-l transforma în combustibil. În sit se operează o instalație care extrage 6.000 de metri cubi de metan pe oră, pentru a-l arde și a produce energie:
„a lăsa metanul să se scurgă în atmosferă, a spus el, este, prin urmare, o risipă.”
Conform liderului unității, Ebu Bekir Ikinci, situația prezentă reprezintă o schimbare majoră în raport cu perioada precedentă. El a prezentat titluri de ziare din Istanbulul anilor 1990, când străzile erau încărcate cu deșeuri, iar în anul 1993, o explozie a avut loc la o groapă de gunoi din cauza metanului reținut, rezultând în moartea a 39 de persoane. În anul următor, Erdoğan a preluat funcția de primar al orașului, asigurând că va implementa un sistem mai
„Scenariul de referință pe care îl folosim pentru emisiile provenite din deșeuri este ceea ce s-ar întâmpla dacă deșeurile nu ar fi depozitate deloc”, a spus Arslan, referindu-se la scenariul mortal din anii 1990. „Comparativ cu acesta, emisiile de acum sunt mult mai bune. De fapt, acesta este un scenariu foarte bun.”
Rate „incredibil de mari”
Silivri găzduiește cea mai mare groapă de gunoi din Turcia, unde se procesează zilnic 10.000 de tone de deșeuri. În periferia Istanbulului, în zona Şile, există o altă gropă de gunoi care emite, de asemenea, cantități uriașe de metan, eliberând 4 tone pe oră, echivalentul încălzirii globale a aproximativ 800.000 de SUV-uri. Pentru a identifica topul celor 10 cele mai mari gropi de gunoi din țară, cercetătorii de la UCLA au utilizat date satelitare de pe portalul Carbon Mapper.
„Multe dintre aceste amplasamente au rate de emisii de metan uluitor de mari, chiar și într-un context global”, a declarat Cara Horowitz, care conduce proiectul UCLA Stop Methane, care a realizat analiza, și este director executiv la Institutul Emmett pentru Schimbări Climatice și Mediu. „Acestea sunt scurgeri uriașe, unele dintre cele mai mari surse unice de emisii de metan artificiale din lume”, a adăugat ea.
Emisiile de metan cauzează un sfert din încălzirea globală, iar din 2007 s-a înregistrat o creștere „înfricoșătoare” care riscă să declanșeze puncte de cotitură climatice catastrofale, au declarat oamenii de știință. Cu toate acestea, reducerea emisiilor de metan este adesea relativ ușor de realizat și are un impact rapid, deoarece gazul este eliminat în mod natural din atmosferă mult mai repede decât dioxidul de carbon. Unii experți numesc reducerea emisiilor de metan „frâna de urgență” climatică.
Turcia susține că, fiind gazda COP31, eliminarea deșeurilor și diminuarea emisiilor de metan constituie obiectivul central al planului său de acțiune. Murat Kurum, ministrul Mediului Turc și președintele numit al COP31, a adresat un mesaj celor 196 de state ce vor participa la întâlnirea din Antalya, afirmând:
Reducerea emisiilor de metan se numără printre cele mai rapide și mai eficiente strategii pentru încetinirea creșterii temperaturii pe termen
În ciuda solicitărilor, ministerul Mediului din Turcia a negat să ofere comentarii atunci când The Guardian l-a contactat în legătură cu super-emițătorii de metan din țară. În același timp, Istanbul a respins să răspundă la întrebări referitoare la emisiile de metan din Silivri și a interzis fotografierea sitului.
Reducerea gazelor rezultate din gestionarea deșeurilor a fost prezentată ca fiind și „proiectul personal” al Emine Erdoğan, care deține funcția de președintă de onoare a Fundației Zero Deșeuri din Turcia și de președintă a Consiliului Consultativ al ONU pentru Zero Deșeuri. La inaugurarea unui „forum zero deșeuri” din luna iunie, ea a subliniat că anumite gropi de gunoi la nivel global conțineau cantități mari de alimente aruncate, în timp ce populația suferă de foame, iar deșeurile alimentare generează emisii masive de metan. În ciuda acestui fapt, Turcia nu aparține celor 159 de state care au ratificat Angajamentul Global privind Metanul, care vizează o scădere de 30% a acestor emisii până în 2030.
COMENTARII / 0