Miruță: Atacuri cu drone în Marea Neagră cer prezență NATO – SAFE

Fostul ministru al Apărării Radu Miruță cere o prezență mai mare a aliaților în Marea Neagră, în contextul incidentelor tot mai frecvente din regiune. Într-o intervenție în exclusivitate pentru Digi24, acesta susține că România a solicitat înființarea unui grup de luptă NATO cu prezență fizică și pe teritoriul țării noastre și afirmă că decizia CCR privind o ordonanță de urgență nu pune în pericol contractele semnate prin programul SAFE.

„O prezență mai mare a aliaților în Marea Neagră. Asta ar trebui să se întâmple și asta este ceea ce am cerut. Nu doar că am cerut, dar am și justificat de ce este nevoie”, a declarat Radu Miruță.

Fostul ministru a declarat că, în perioada mandatului său la conducerea Ministerului Apărării, a transmis o scrisoare omologului său din Bulgaria și către NATO, solicitând constituirea unui grup de luptă în Marea Neagră, cu prezența fizică a militarelor aliați și în România, și nu doar implicarea ofițerilor români.

Citește șiNicușor Dan și Luca Niculescu: mesaje tinerii români și diaspora

Conform lui Miruță, în cadrul NATO se desfășoară dezbateri referitoare la această propunere. El a menționat că România dorește ca prezența militară a alianței să fie organizată prin rotație și să acopere litoralul românesc, începând cu anul 2028.

„Acest grup de luptă este cheia care, cred eu, ar schimba puțin desfășurarea evenimentelor în Marea Neagră. Ar presupune o prezență NATO sub un comandament centralizat, cu resurse din partea tuturor țărilor membre NATO, nu doar din partea statelor membre NATO de la Marea Neagră”, a afirmat fostul ministru.

Responsabilitățile României în Marea Neagră

În legătură cu incidentul naval care a avut loc în apropiere de Constanța, Radu Miruță a subliniat diferența dintre apele teritoriale și zona economică exclusivă, evidențiind responsabilitățile statelor și modul de aplicare a dreptului internațional.

„Legea specifică foarte clar ce se întâmplă în cele 12 mile marine și ce se întâmplă dincolo de acestea. Responsabilitățile în dreptul internațional sunt complet diferite”, a explicat el.

Ex-ministerul a subliniat că România lucrează alături de Turcia și Bulgaria pentru a determina și marca semne de navigație sigure în Marea Neagră. În cadrul acestei inițiative comune, navele militare se implică în operațiuni de deminare și ajută la stabilirea rutelor pe care navele comerciale le pot traversa în condiții de siguranță.

Miruță a afirmat că, în contextul unei conferințe NATO organizată în Ankara, s-a semnat o extindere a operațiunilor militare comune pentru a acoperi și protejarea infrastructurii critice.

Fostul ministru a evidențiat că zona Mării Negre aflată în afara apelor sale teritoriale este de o dimensiune considerabilă, iar România nu poate asuma singură responsabilitatea pentru toate incidentele din regiune.

„Marea Neagră, dincolo de apele teritoriale, are o suprafață de aproximativ două ori mai mare decât suprafața României. Nu tot ce se întâmplă acolo poate fi gestionat de România. Însă România este interesată ca prezența militară din Marea Neagră să aibă o amploare majoră în zona din jurul țării noastre”, a declarat Radu Miruță.

România își întărește abilitățile de apărare

Fostul ministru a subliniat că cererea unei implicări mai puternice din partea aliaților trebuie să se însoțească și de acțiuni concrete din partea României. El a menționat fondurile suplimentare destinate apărării și contractele de echipare a Forțelor Navale Române, implementate prin programul european SAFE.

„Trebuie să arăți că și tu faci niște pași. România a făcut acești pași”

a declarat Miruță.

El a menționat că, în ultimele zile, s-au purtat conversații despre furnizarea unui sprijin suplimentar alături de aliații în regiunea Marea Negre.

Potrivit lui, extinderea prezenței NATO și întărirea capabilităților militare românești reprezintă elemente cruciale pentru a face față amenințărilor din zonă, inclusiv celor ce perturbează traficul comercial.

Miruță susține că Decizia CCR nu reprezintă un pericol pentru contractele din programul SAFE.

Ex-ministerul Apărării afirmă că hotărârea Curții Constituționale referitoare la o ordonanță de urgență emisă de Guvern nu amenință contractele încheiate prin programul european SAFE. El susține că legea contestată nu stabilește modul de implementare a programului și reproșează PSD că a expus public situația într-un mod care ar putea genera confuzie.

„Programul SAFE nu mai este o discuție, ci presupune contracte semnate. Este o chestiune de timp până când obligațiile asumate, care implică sume foarte mari de bani, vor fi îndeplinite. Nu ne putem aștepta ca, după semnarea unui contract, rezultatele să apară a doua zi”, a declarat Radu Miruță.

În legătură cu ordonanța la care a emis pronunțarea Curtea Constituțională, Miruță a susținut că aceasta nu stabilește procedura prin care se încheie contractele din cadrul programului SAFE.

„Este o zonă de dezinformare din partea PSD, pentru că ceea ce s-a întâmplat cu această ordonanță nu are aproape deloc legătură cu SAFE”, a susținut fostul ministru.

Ce fixează cele două ordonanțe

Radu Miruță a diferențiat Ordinanța de urgență nr. 62 din 2025, care stabilește modul în care România administrează programul SAFE, de Ordinanța nr. 38 din 2026, care, printre alte prevederi, a reglementat procedurile de expropriere pentru obiective de interes strategic.

Conform declarațiilor fostului ministru, OUG nr. 62/2025 delimitează responsabilitățile instituțiilor ce participă la realizarea programului, incluzând Ministerului Apărării, Ministerul Economiei și Ministerul Afacerilor Interne. El a subliniat că această ordonanță nu a fost supusă contestării și că, pe baza cadrului stabilit, s-au inițiat contractele.

Pe de altă parte, actul normativ analizat de CCR avea ca obiect principal definirea modului în care statul poate efectua exproprieri în zone de interes strategic.

Miruță a susținut că ordinul conținea și dispoziții din alte sectoare, propuse de mai multe ministere, pentru că Guvernul a folosit acel act normativ pentru a reglementa simultan mai multe chestiuni.

„Nu este ordonanța care reglementează modul în care se semnează contractele prin SAFE”

fostul ministru a accentuat.

Miruță reproșează PSD pentru inconsecvență

Radu Miruță a ridicat îndoieli asupra modului în care PSD a prezentat subiectul în spațiul public și a susținut că social-democrații au participat la stabilirea deciziilor necesare pentru punerea în practică a programului SAFE.

„Domnul Grindeanu a numit ordonanța SAFE pentru că a vrut ca subiectul să devină relevant în spațiul public, în contextul criticilor pe care PSD le-a adus programului”, a declarat Miruță.

El a reproșat partidului lipsă de coerență, susținând că membrii PSD au promovat inițiativa în diverse faze ale instituțiilor.

„Pe de o parte, îl critică, iar pe de altă parte, membrii PSD au fost implicați de la început în SAFE. Au votat în CSAT, în Comisia de apărare din Senat, unde PSD deținea președinția, și apoi în Parlament”, a afirmat fostul ministru.

SAFE a fost subiectul declarațiilor fostului ministru, care a subliniat importanța achizițiilor realizate prin acest program pentru întărirea capacităților militare ale țării. El a menționat că impactul contractelor va deveni evident odată cu îndeplinirea obligațiilor și livrarea echipamentelor.