România acordă o atenție deosebită problemelor de securitate ridicate de dronele rusești staționate în apropiere de frontieră, a afirmat Radu Miruță, Ministrul Apărării, într-o declarație făcută luni seară la postul de televiziune B1.
Acesta a subliniat că, deși costurile asociate acestor drone sunt considerabil mai mici decât cele necesare pentru o intervenție militară de interceptare, Radu Miruță a ținut să precizeze că
„Siguranța cetățenilor nu are preț. Nu la fiecare roi de drone se ridică avioanele de vânătoare”
, arătând astfel că răspunsul militar este dat în funcție de evaluarea situației.
Citește șiOperațiunea „Matrioșka”: Cum au explodat reportajele rusești false care imită presa europeană. „Anul acesta, de zece ori mai multe”
Ministrul Apărării a fost întrebat în legătură cu frecvența alertelor RO-Alert și procedura de ridicare a avioanelor F-16, având în vedere că intervențiile respective implică cheltuieli considerabile.
În acest context, el a subliniat că protejarea populației rămâne o prioritate de bază.
„Siguranța cetățenilor nu are preț. Nu la fiecare roi de drone se ridică avioanele de vânătoare”
, a declarat ministrul Apărării.
Radu Miruță a declarat că protecția vieții cetățenilor este o prioritate care nu poate fi cuantificată.
În situațiile semnalate, el a explicat că răspunsul militar nu este unul automatizat, adăugând:
„Nu la fiecare roi de drone pe care îl vedem venind înspre România se ridică avioanele de vânătoare.”
Deciziile privind intervenția sunt condiționate de o serie de factori, printre care Radu Miruță a menționat traiectoria aparatelor de zbor și potențialele pericole pentru populație.
Decizia de a mobiliza avioane de vânătoare sau elicoptere pentru interceptarea dronei depinde de traiectoria acesteia și de raza de acțiune a dispozitivului în fața căruia trece.
„În funcție de traiectoria dronei, în funcție de raza dispozitivului prin fața căruia trece, decidem dacă se ridică avioane de vânătoare, dacă se ridică elicoptere sau dacă nu se ridică nimic.”
Această declarație a fost făcută de către ministrul în funcție.
Ministrul a subliniat că există circumstanțe în care o intervenție aeriană este imperativă, chiar și atunci când dronele nu pătrund în spațiul aerian al României.
Radu Miruță a afirmat că există situații în care este necesară mobilizarea avioanelor de luptă pentru a asigura protecția populației.
În cursul zilei de azi, două aeronave F-16 au fost ridicate și au efectuat un zbor de recunoaștere, după care s-au reîntors, deoarece dronele nu au pătruns în spațiul aerian al României.
„Sunt situații în care se justifică, pentru garantarea securității cetățenilor, ridicarea avioanelor de vânătoare. Și astăzi s-au ridicat două avioane F-16, au survolat, n-au intrat dronele în spațiu aerian românesc, s-au întors.”
În legătură cu acest subiect, se menționează că infrastructura din Ucraina, în special porturile dunărene, reprezintă ținta principală a majorității dronelor, însă posibilitatea ca traiectoria acestora să se modifice și să pătrundă în spațiul aerian al României nu trebuie subestimată.
Radu Miruță a declarat că dronele observate în spațiul aerian românesc au ca scop principal să provoace explozii în apropierea porturilor ucrainene de la Dunăre, situate pe malul opus al Dunării.
„Noi vedem că ele vin perpendicular spre spațiul aerian românesc în cele mai multe situații. Scopul lor este de a exploda în jurul porturilor ucrainene de la Dunăre, care înseamnă pe malul celălalt al Dunării. Noi nu putem sta cu mâinile în buzunar.”
Radu Miruță a exprimat opinia că distrugerea dronelor de origine rusă implică o evaluare atentă a pericolelor potențiale asociate.
Posibilitatea unor consecințe nedorite este un factor crucial în luarea acestei decizii.
În situația în care dronele reprezintă o amenințare pentru locuitori și locuințe, măsurile luate vor fi diferite.
Costurile și impactul asupra zonelor populate sunt factori decisivi în stabilirea unei strategii de intervenție.
„Dacă pentru doborârea dronei poate fi afectată populația, locuințele, evident că nu. Dacă costurile sunt extrem de mari și drona nu se îndreaptă spre o zonă populată, de asemenea e o altă decizie.”
Există situații în care anumite zone, în funcție de configurația terenului, nu sunt protejate de apărare antiaeriană la sol. 649,5 kilometri de frontieră nu sunt acoperiți în întregime din motive întemeiate, la fel cum nici Polonia, nici alte țări nu au o acoperire completă.
În contextul respectiv, eforturile Miruță se axează în principal pe asigurarea protecției zonelor populate, cu accent pe regiunea Deltei Dunării.
În cadrul emisiunii de la B1, Radu Miruță a declarat că eforturile sunt concentrate pe protejarea cu succes a zonelor populate din Delta Dunării până în prezent.
„Ne concentrăm resursele pe care le avem pentru protejarea zonelor populate din Delta Dunării, care până acum s-a întâmplat cu succes.”
COMENTARII / 0