Mobilizare record din România în consultarea tutunului în UE

În această etapă, aproape 90% dintre răspunsurile primite au exprimat dezacord față de noile restricții propuse în cadrul reglementării existente, în timp ce circa 2% au susținut clar o abordare mai riguroasă.

Procesul de revizuire a Directivei privind Produsele din Tutun (Tobacco Products Directive – TPD) a implicat o consultare în două faze, în cadrul căreia Comisia a adunat opinii, date și argumente înainte ca o propunere legislativă să fie formulată.

Consultarea a fost realizată în două etape, adunând peste o sută de mii de contribuții.

Citește șiConducerea PSD se reunește pentru a decide susținerea Guvernului Luca Niculescu. Condițiile puse de social-democrați

Consultarea cetățenilor UE s-a desfășurat în două faze. Primul pas, numit „Call for Evidence”, introdus înainte de orice propunere legislativă, a adunat 82.168 de răspunsuri la nivel global, provenind din 138 de țări, iar contribuțiile din domeniul științific și de cercetare au venit din 43 de state.

Etapa a doua, denumită consultarea publică propriu-zisă (Open Public Consultation), a colectat aproape 42.000 de răspunsuri la chestionar. În total, cele două etape au generat 123.862 de contribuții.

În fazele prezente, încă nu există un document legislativ. Analiza cadrului de control al tutunului a fost lansată de către Comisie la data de 2 aprilie 2026. Faza curentă se concentrează pe acumularea de opinii, informații și argumente.

Propunerea de lege se preconizează a fi finalizată până la 2026.

România, cea mai mare cantitate de contribuții

România a depus 9.048 de contribuții, ceea ce reprezintă 11,99% din total. Franța a transmis 8.556 contribuții, iar Italia 7.793. În clasament urmează și alte state precum Ungaria, Spania, Grecia și Polonia.

Conform raportului, România a obținut 518 contribuții pe milion de locuitori și se situează printre primele cinci națiuni în acest criteriu, alături de Luxemburg, Ungaria, Croația și Grecia.

În faza a doua, dedicată consultării publice, România a trimis 1.904 răspunsuri, ceea ce corespunde la 4,57% din totalul colectat și a asumat poziția a cinci la nivel european, depășită doar de Polonia, Suedia, Cehia și Spania.

Ce au exprimat participanții

Potrivit datelor centralizate după încheierea „Call for Evidence”, aproape 90% dintre contribuții s-au exprimat împotriva unor măsuri suplimentare de restricționare a actualului cadru, în timp ce aproximativ 2% au susținut explicit o abordare mai strictă.

Printre subiectele abordate se regăsesc dreptul consumatorului la alegere, posibilitatea de a accesa produse fără fum, pericolul legat de comerțul ilicit, impactul asupra economiei, locurile de muncă și inovația.

În centrul dezbaterilor a rămas solicitarea de a adopta o strategie diferențiată pentru diferitele categorii de produse ce conțin nicotină. Susținătorii au susținut că viitoarele reguli trebuie să țină cont de profilurile de risc unice și să se bazeze pe dovezi științifice, evitând o abordare uniformă care tratează o țigaretă tradițională la fel ca un produs fără ardere.

Critici referitori la deschiderea procedurii

În cadrul consultării au apărut, de asemenea, critici referitoare la modul în care aceasta a fost organizată și desfășurată.

Potrivit EUNews, Riccardo Polosa, profesor de medicină internă la Universitatea din Catania, a precizat că preocuparea sa nu se limitează doar la conținutul viitorului cadru, ci include și

„calitatea și transparența procesului de consultare”

.

Conform evaluării sale, formularul Comisiei a fost considerat

inutil de complex

și, în anumite părți, ar fi condus respondenții către categorii și opțiuni de politici predefinite, având riscul de a produce

aparența unei consultări

.

Criticile au fost aduse și din sectorul agricol. UNITAB Europe, asociația europeană a crescătorilor de tutun, reprezentată de președintele Gennarino Masiello, a subliniat că procesul reprezintă

„un canal important”

, însă a semnalat că formularul nu reflectă pe deplin toate realitățile din domeniu.

Antonios Nestoras, reprezentând European Policy Information Centre, a subliniat că aplicarea unor reglementări uniforme asupra produselor cu niveluri de risc diferite poate genera consecințe opuse. El a precizat că astfel de politici pot contribui la păstrarea consumului de țigarete, la susținerea piețelor ilicite și la deteriorarea veniturilor publice.

Ce urmează să se întâmple.

După ce a analizat contribuțiile, Comisia Europeană poate elabora o propunere de revizuire a legislației. Această propunere va fi apoi introdusă în procedura legislativă europeană și va fi supusă negocierilor între Parlament și Consiliu, inclusiv prin intermediul trialogurilor.

În cazul în care se adoptă o directivă nouă, aceasta trebuie să fie transpusă în cadrul legislației fiecărui stat membru, României.

Astfel, rezultatele consultării nu schimbă momentan legislația europeană. Totuși, acestea vor fi incluse în analiza care precede o eventuală propunere legislativă.

Există un interes semnificativ în întregul nivel național.

Numerele indică un interes evident în această problemă. În contextul unei teme care afectează direct consumatorii și economia, contribuțiile primite din România au fost mai multe decât cele de la orice alt stat membru, provenind atât de la cetățeni, cât și de la organizații și experți.

La nivel național și european, mobilizarea indică faptul că rezultatele unei astfel de consultări nu trebuie considerate doar ca o simplă formalitate. România a obținut o participare record, iar în faza ulterioară va trebui să se observe în ce măsură aceste opinii vor fi integrate de către Comisia Europeană.