Într-un colț liniștit din Japonia, un mic sat adăpostește o legendă care intrigă și fascinează vizitatorii din întreaga lume. La doar câțiva kilometri de lacul Towada, un simplu indicator albastru de pe șosea, inscripționat în limba engleză cu „Tomb of Christ” (n.r. – Mormântul lui Hristos), îi face pe mulți să oprească brusc mașina, curioși să descopere povestea din spatele său.
Legenda din Shingo, care nu se regăsește în Biblie și nici nu a fost vreodată recunoscută de Biserica Catolică, sugerează că Iisus Hristos nu ar fi fost răstignit în Ierusalim, ci ar fi scăpat în Japonia. Aici, s-ar fi stabilit ca fermier, s-ar fi căsătorit, ar fi avut trei copii și ar fi trăit până la vârsta de 106 ani.
Povestea își găsește rădăcinile în cele numite „Documente Takenouchi”, se susține că acestea au fost compuse cu mii de ani în urmă și au fost recuperate în anii ’30, conform sursei menționate anterior.
Chiar dacă veridicitatea acestor documente a fost supusă critică intensă de-a lungul anilor, ele continuă să fie fundamentale pentru tradițiile locale.
„Christos a vizitat Japonia de două ori”
a declarat Hidenobu Kadogishi, directorul Muzeului tradițiilor din satul Christos, în cadrul unui interviu pentru CNN.
În timpul răstignirii, se susține că Isukiri, fratele mai tânăr al lui Iisus, al cărui existență nu apare în Biblie, ar fi ocupat locul său pe cruce. Ulterior, Iisus ar fi revenit în Japonia, unde ar fi trăit o existență liniștită. În urma morții, Iisus ar fi fost îngropat în Shingo, localitatea numită anterior Herai. În 1935, un preot denumit Kiyomaro Takenouchi a afirmat că a găsit mormântul presupus al lui Iesu Kirisuto, orientat de documente enigmatice, care, din păcate, au fost pierdute în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Astăzi, inima acestei povești este Parcul Christos din Shingo, unde două movile de pământ, înconjurate de garduri albe și marcate cu cruci de lemn, sunt considerate mormintele lui Iisus și ale fratelui său. „Mormântul lui Iisus a fost întotdeauna aici, dar nu exista nimic care să-l explice în mod corespunzător”, a declarat Kadogishi pentru CNN. Astfel, în 1996, a fost construit un muzeu în care sunt expuse copii ale Documentelor Takenouchi și alte artefacte legate de legendă.
Pe lângă muzeul său, Shingo captează interesul vizitatorilor prin festivalul său anual, Kirisuto Matsuri, organizat în prima duminică a lunii iunie și desfășurat încă din 1960‑le. CNN a caracterizat această sărbătoare ca fiind un amestec de tribut sacru, celebrare comunitară și mister teologic, atrăgând atât localnici, cât și turiști din toate colțurile lumii.
Ceremonia începe cu rugăciuni rostite de un preot shintoist, urmate de dansuri tradiționale japoneze, inclusiv faimosul Nanyadoyara, executat în costume tradiționale. „Numărul participanților de anul acesta este mai mare decât cel din 2024”, a declarat primarul Kazutomo Sato pentru CNN. „Tot mai mulți tineri, inclusiv elevi de gimnaziu, se alătură dansului Nanyadoyara”.
Chiar dacă relatarea este incredibilă și nu a fost niciodată confirmată, verificarea veridicității ei nu constituie o prioritate pentru localnici.
Un localnic de 26 de ani, Koshi Nagano, care a crescut înconjurat de această legendă, declară:
„Mormântul lui Hristos a fost aici de când se știe”
„Dacă cineva ar trebui să creadă în ea, aceia ar trebui să fie chiar sătenii”
Aceeași atitudine este și adoptată de vizitatorii străini. Antonio Fernández, student în teologie la universitatea din Sendai
„Legenda nu are sens, dar e interesant să vezi cum oamenii se adună aici pentru a se distra. Cred că acesta este secretul succesului festivalului.”
Pentru alții, cum ar fi Paulina Kralka din Polonia, evenimentul este „extraordinar” și oferă o perspectivă unică asupra culturii japoneze. „Dacă lăsăm deoparte aspectul religios, oamenii de aici au o conexiune specială cu această tradiție, iar asta e frumos”.
Profesorul Ryosuke Okamoto, care predă teologie și turism la Universitatea Hokkaido, a vizitat mormântul acum un deceniu și a remarcat calmul locului.
„Nu este un parc tematic mare, precum Disneyland, și nu se simte ca o glumă. Legenda nu supraviețuiește pentru că toți cred că este adevărată istoric. Ea trăiește pentru că oamenii prețuiesc locul, festivalul și legătura cu generațiile trecute.”
a explicat Okamoto, potrivit sursei citate mai sus.
Festivalul, de altfel, nu este organizat de o biserică creștină și nu include elemente de cult creștin tradițional. „Ceremonia centrală este un ritual shintoist de comemorare realizat de un preot local”, explică Okamoto. În Japonia, unde se spune că există „opt milioane de zei”, povestea lui Hristos a fost integrată în tradițiile locale, fără a modifica însă doctrinele religioase existente.
În ciuda atracției internaționale pe care o generează legenda Mormântului lui Hristos, efectele asupra economiei locale rămân limitate. Conform profesorului Okamoto,
„cea mai mare contribuție a mormântului nu este neapărat economică, ci mai degrabă vizibilitatea și povestea memorabilă care permit satului să se prezinte lumii”
COMENTARII / 0