Multitaskingul păcălește: ce impact are asupra creierului și corpului

Neurofiziologul și specialistul în longevitate Gerd Wirtz avertizează că schimbarea continuă de la o activitate la alta poate intensifica nivelul hormonilor de stres și poate...

Neurofiziologul și specialistul în longevitate Gerd Wirtz avertizează că schimbarea continuă de la o activitate la alta poate intensifica nivelul hormonilor de stres și poate stimula procesele legate de îmbătrânire, conform publicației Focus.

Creierul nu poate realiza în mod eficient mai multe activități în același timp.

multitasking aduce o problemă esențială: modulul prin care creierul încearcă să administreze activitățile concurente. În numeroase situații, nu execută în realitate mai multe sarcini complexe în paralel, ci mută rapid atenția de la una la alta.

Citește șiPeste 2.200 de nou-născuți, testați gratuit la Sibiu pentru o boală genetică rară / Proiectul, premiat la nivel național, a folosit aparatura cumpărată în timpul pandemiei / ”Un copil depistat la timp poate fi tratat”

Aceste transformări repetate epuizează capacitățile mentale, pot diminua productivitatea și pot conduce la epuizare psihică. În articol se menționează studii care arată că multitaskingul este legat de o creștere a producției de cortizol, hormonul responsabil pentru reacția organismului la stres.

În timp îndelungat, stresul cronic este legat de reacții inflamatorii și de un risc crescut pentru numeroase afecțiuni. Conform sursei, există și o posibilă conexiune între stres și scurtarea telomerilor, acele structuri de protecție situate la capetele cromozomilor și implicate în procesul de îmbătrânire celulară.

Propunerea alternativă: o singură sarcină pe rând

Soluția recomandată este „mono-taskingul” – concentrarea deliberată asupra unei singure activități înainte de trecerea la următoarea.

Printre soluțiile sugerate se regăsesc programarea activităților în blocuri ce se concentrează pe o singură activitate, suspendarea alertelor și a altor elemente care provoacă abatere, precum și instaurarea unor momente libere de telefon sau de rețele sociale. Utilizarea telefonului în timpul mesei poate constitui, de exemplu, una dintre primele obiceiuri ce trebuie eliminat.

O altă sugestie se concentrează pe activitățile zilnice: a face o plimbare fără a verifica telefonul în mod continuu sau a lua o pauză în care atenția să rămână concentrată pe o singură sursă de informație.

Mesajul expertului nu afirmă că orice activitate în care facem două lucruri simultan ne scurtează automat viața. Problema constă în transformarea fragmentării atenției într-o rutină permanentă, care poate menține nivelul de stres ridicat.

Într-o epocă în care munca, mesajele, notificările și rețelele sociale se luptă aproape în permanență pentru atenție, sfatul este neobișnuit de simplu: să reducem activitățile simultane și să ne concentrăm pe o singură sarcină. Conform expertului, limitarea perturbărilor poate sprijini atât performanța cognitivă, cât și reducerea stresului.

COMENTARII / 0