În urma unei descoperiri recente, cercetătorii au găsit o variantă pe papirus a operei „Iliada” atribuită lui Homer, care a fost surprinzător amplasată în interiorul unei mumii egiptene, fapt care constituie precedentul inaugural al descoperirii unui text scris în limba greacă înglobat într-un proces de îmbălsămare, după cum relatează publicația The Independent, citată de site-ul Agerpres.ro. Această descoperire are repercusiuni considerabile asupra înțelegerii practicilor funerare și a vieții religioase din Egiptul Antic.
În urmă cu circa 1.600 de ani, într-un mormânt din perioada romană din Oxyrhynchus, a fost descoperită o mumie, în al cărei abdomen a fost găsit un fragment de papirus.
În Egiptul greco-roman, Oxyrhynchus, denumit Per-Medjed în perioada faraonică, reprezenta un centru urban de maximă importanță. Al-Bahnasa, orașul actual, găzduiește ruinele sale, fiind situat la o distanță de aproximativ 190 de kilometri spre sud de Cairo, în vecinătatea unei ramuri a Nilului denumită Bahr Yussef.
Citește șiUE spune că a acoperit necesarul financiar și militar al Ucrainei pentru 2026. Ce se întâmplă cu deficitul de 27 de miliarde de dolari
În cadrul unei recente expediții arheologice, desfășurate în perioada noiembrie-decembrie 2025, echipa de cercetători de la Institutul pentru Studii ale Orientului Antic al Universității din Barcelona, Spania a dat peste o mumie.
În urma unui studiu atent, s-a observat că respectiva mumie avea o caracteristică ieșită din comun: un papirus poziționat strategic în zona abdominală, fiind integrat în procedura de mumificare ca o parte esențială a ritualului funerar efectuat de vechii egipteni.
În trecut, s-a observat că mumiile egiptene din acea perioadă particulară posedau papirusuri redactate în limba elenă, dar conținutul acestora era diferit, fiind în întregime texte cu caracter magic ori ritualic.
Studiul privind descoperirea papirusului care conține „Iliada” lui Homer reprezintă o premieră, deoarece niciodată până acum nu s-a găsit un text literar de origine greacă asociat direct cu procesul de îmbălsămare, conform cercetătorilor.
Iliada, atribuită lui Homer, este un poem epic care se compune din 24 de cânturi și a cărui origine este datată în jurul anului 800 î.Hr.. Tema centrală a operei este reprezentată de Războiul Troian, unde sunt relatate faptele de vitejie și destinul tragic al lui Ahile, cel mai puternic luptător din armata grecilor.
În ciuda trecerii timpului, Iliada rămâne o operă care încă reflectă esența culturii și mitologiei Greciei antice, permițând o privire în valorile promovate de grecii din acea perioadă și continuând să fie o sursă de inspirație pentru multiple reinterpretări.
În urma unor săpături recente, a fost identificat un fragment din „Iliada” care se referă la Cântul al II-lea al poemului epic, după cum afirmă experții. Acest fragment include un pasaj cunoscut care prezintă lista forțelor grecești concentrate în fața Troiei.
Motivul pentru care acest text specific în limba greacă a fost selectat în vederea mumificării rămâne necunoscut, potrivit declarațiilor cercetătorilor. Procesul de selecție încă ridică întrebări, iar experții nu au o explicație clară pentru această alegere.
Nu suntem siguri
de ce acest text particular a fost ales pentru un astfel de tratament.
În perioada romană, la Oxyrhynchus, tehnicile de mumificare utilizate erau o amalgamare a practicilor clasice egiptene, grecești și romane.
În Egiptul antic, 40 de zile erau dedicate de către preoți procesului de mumificare a trupurilor, proces care implica folosirea de natron pentru deshidratare, urmată de înfășurarea cadavrelor în pânză de in.
Într-o abordare neconvențională, organele erau conservate prin umplerea corpului cu diverse materiale, în loc de utilizarea vaselor canopice obișnuite. Papirusuri care conțineau texte din literatura greacă, sigilate cu argilă, erau plasate în interiorul cavității toracice sau pelviene, alături de aceste materiale conservate.
În cadrul procesului de mumificare, au mai fost descoperite anterior papirusuri greceşti, care erau legate, sigilate şi integrate, însă conținutul acestora era în general de natură magică, după cum a afirmat Ignasi-Xavier Adiego, profesor la Catedra de Limbi Clasice, Romanice şi Semitice din cadrul unei universităţi spaniole.
„Nu este prima dată când găsim papirusuri greceşti, legate, sigilate şi încorporate în procesul de mumificare, însă până acum conţinutul lor era în principal magic”
Specialistul a subliniat că Oxyrhynchus a fost locul unde s-a făcut o descoperire impresionantă de papirusuri încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, printre care și texte literare grecești extrem de valoroase. Descoperirea recentă însă, reprezintă un eveniment cu totul deosebit, deoarece a scos la iveală un papirus literar care a fost găsit într-un
context funerar
, după cum a adăugat expertul.
În urma excavărilor efectuate la Oxyrhynchus, au fost descoperite trei încăperi din calcar care adăposteau mumii din perioada romană și sarcofage din lemn, caracterizate prin prezența unor decorațiuni.
În urma unor excavații precedente în orașul antic, au fost găsite 52 de mumii datând din perioada ptolemaică, dintre care mai mult de o duzină posedau „limbi de aur”, un atribut care semnifica pregătirea pentru viața de apoi înainte de a fi înmormântate.
COMENTARII / 0