Munca de acasă: un pericol ascuns pentru sănătate, spune studiu

În zilele în care angajații cu program hibrid rămân acasă în loc să meargă la birou, aceștia stau așezați cu aproximativ 44 de minute în plus și au cu aproximativ 58 de minute mai puțin de activitate ușoară și moderată până la intensă combinate, potrivit cercetării publicate în „International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity”.

Un studiu furnizează cifre precise care confirmă o presupunere de mult timp de către mulți angajați la distanță: activitatea fizică pe parcursul zilei scade subtil atunci când se lucrează de acasă, adaugă StudyFinds.

În cadrul studiului, 97 colaboratori ai instituției universitare au fost urmăriți, fiecare împarte-și săptămâna între activitatea la sediu și cea la distanță. Pentru o perioadă de șapte zile, fiecare participant a purtat un mic dispozitiv pe coapsă, înregistrând intervalele de ședere, poziția în picioare, mersul și alte tipuri de activitate. În paralel, aceștia au notat în mod separat ora de culcare și ora de trezire.

Citește și„Situațiile acelea dramatice să nu mai existe”. Rogobete explică de câte paturi ATI pentru nou-născuți mai are nevoie România

studiul a reușit să determine ce schimbări apar când un individ trece de la biroul de la serviciu la un spațiu de lucru de acasă, deoarece aceleași persoane au fost comparate cu ele însele în diferite tipuri de zile, în loc să se bazeze pe presupuneri privind activitatea pe care oamenii o considerau a fi.

A reieșit un model constant: zilele de lucru la distanță au adus mai mult timp petrecut stând jos, mai puțin timp petrecut în picioare și mișcare ușoară, precum și mai puțin exercițiu fizic intens, alături de o creștere nesemnificativă a timpului petrecut odihnindu-se sau în pat.

Dispozitivele poziționate pe coapse au captat o săptămână de activitate fizică autentică.

o săptămână întregă a fost perioada în care cercetătorii au cerut participanților să poarte pe coapsă un mic dispozitiv de monitorizare a mișcării, în loc să completeze chestionare despre obiceiurile lor după eveniment. Acest aparat putea diferenția între statul pe scaun, statul în picioare, mersul și mișcările mai intense, analizând unghiul și mișcarea piciorului. Deoarece senzorul nu putea înregistra somnul autonom, participanții au raportat separat orele la care s-au culcat și s-au trezit.

Fiecare individ a înregistrat, pe parcursul săptămânii, o combinație de zile de lucru la birou și de la distanță, cu o medie de puțin peste două din fiecare, suficient pentru a permite o comparație solidă. Grupul era în mare parte alcătuit din femei în pragul vârstei de patruzeci de ani, toate ocupate la o universitate unde programele hibride s-au stabilit ca practică obișnuită.

O zi întreagă înseamnă întotdeauna 24 de ore, indiferent cum se împarte acest timp între statul jos, somn, statul în picioare sau mișcare. Pentru a ține cont de acest aspect, cercetătorii au folosit o metodă statistică concepută special pentru acest tip de date corelate. În loc să compare cifre izolate, cum ar fi numărul total de minute de exercițiu fizic, metoda analizează modul în care toate activitățile diferite se echilibrează între ele, întrucât mai mult timp petrecut cu o anumită activitate înseamnă întotdeauna mai puțin timp pentru altceva.

Zilele de lucru la distanță au schimbat echilibrul în favoarea statului jos.

Cea mai evidentă a fost diferența în echilibrul dintre comportamentele active – adică mișcarea ușoară și exercițiile fizice mai intense – și cele pasive – adică statul jos și culcatul. Acest echilibru s-a înclinat spre pasivitate în zilele de lucru la distanță. O zi tipică la birou includea aproximativ 10,6 ore de stat pe scaun și 49 de minute de activitate mai intensă. Zilele de lucru la distanță au adus mai mult timp petrecut stând pe scaun, mai puțină mișcare ușoară și mai puțină activitate intensă, alături de o creștere modestă a timpului de odihnă.

În contrast, timpul petrecut în poziție șezută sau în pat nu a arătat diferențe notabile între cele două tipuri de zile. Ce s-a remarcat a fost trecerea de la activitatea în picioare și mișcare la statul complet nemișcat. Echipa de cercetare a evidențiat că acest tipar probabil reprezintă structura naturală a unei zile de birou, unde deplasările, întâlnirile și alte întreruperi obișnuite rup perioadele prelungite de stat jos, un fenomen rar întâlnit în contextul muncii de acasă.

Un studiu suplimentar al datelor a indicat că cei care obișnuiesc să ajungă la birou pe bicicletă sau pe jos au perceput modificarea cu mai multă intensitate. În afara programului de muncă, în zilele de lucru de la distanță, perioada în care aceștia rămân în poziție sedentară a crescut cu aproximativ o jumătate de or

Ce trebuie să facem

Micile schimbări ar putea sprijini recuperarea mișcării pierdute.

A sta mai puțin pe scaun nu este doar un subiect abstract de discuție legat de starea de bine. Acest studiu nu a măsurat direct rezultatele asupra sănătății, dar cercetătorii fac referire la studii anterioare care arată beneficiile întreruperii perioadelor de sedentarism prin activitate fizică și observă că statul mai mult pe scaun și activitatea fizică redusă în timpul muncii la distanță ar putea fi asociate cu efecte metabolice mai puțin favorabile pe termen lung. Timpul suplimentar petrecut în pat, înregistrat în zilele de lucru la distanță, a fost modest în comparație cu scăderea activității fizice, deși studiul nu a fost conceput pentru a determina dacă acest compromis ajută sau dăunează sănătății în cele din urmă.

Nu există niciun indiciu că munca la distanță ar fi dăunătoare pentru sănătate. Totuși, se recomandă ca lucrătorii din regim hibrid să integreze activități fizice în zilele în care lucrează de acasă, deoarece mișcarea nu apare în mod natural ca în birou. De exemplu, a sta în picioare în timpul convorbirilor telefonice, a face o plimbare în loc de a lua o pauză de cafea sau a programa scurte opriri pentru exerciții ar putea ajuta la compensarea acestei diferențe.

Rezultatul este clar: avantajele muncii de acasă aduc un mic dezavantaj în privința activității fizice zilnice, pe care angajații cu program hibrid ar putea să îl profite dacă abordează această problemă cu conștiență, în loc să o ignore.