Mungiu, după 20 de ani de la primul Palme d’Or: „E stânjenitor să nu avem sală de premieră

Cristian Mungiu, regizorul care a obținut Palme d’Or la Cannes cu filmul „Fjord”, a făcut o declarație duminică seara, la întoarcerea în România. El a...

Cristian Mungiu, regizorul care a obținut Palme d’Or la Cannes cu filmul „Fjord”, a făcut o declarație duminică seara, la întoarcerea în România.
El a așteptat ca statul român să acorde o atenție mai mare culturii și cinematografiei, având în vedere că realizatorii de filme și-au îndeplinit rolul cultural, obținând multiple premii care sunt considerate proprietatea întregii națiuni, potrivit Agerpres.

Articolul urmează să fie continuat ulterior acestei mențiuni.

20 de ani au trecut de când cinematografia română a obținut primul Palme d’Or, iar acum, odată cu o nouă reușită, apar și anumite așteptări.

Citește șiMasterChef Celebrity revine la PRO TV, după 13 ani de la prima ediție. Andreea Marin, printre vedetele invitate

„Dacă am mai reuşit o dată să luăm un Palme d’Or – pentru că nu mi-a aparţinut mie, ci cinematografiei române”

, afirmă Mungiu, care consideră că statul român ar trebui să ofere mai mult în schimbul contribuției aduse de cultură și cinematografie.
În acest context, el subliniază că este stânjenitor faptul că, la două decenii de la prima recunoaștere, România încă nu dispune de o sală de premieră adecvată pentru prezentarea filmelor, cum ar fi cel recent premiat, la București.

„Eu am rugămintea şi pretenţia ca statul român să încerce să dea un pic mai mult înapoi culturii şi cinematografiei, pentru că noi am făcut partea noastră. E un pic stânjenitor că la 20 de ani după ce am luat primul Palme d’Or, ne întoarcem acum şi noi nu avem încă o sală de premieră la care să prezentăm filmul acesta, în Bucureşti.”

Statul trebuie să acorde sprijin pentru a rezolva problema finanțării.
Cristian Mungiu a declarat că există o lege care prevede o taxă pe jocurile de noroc la loterie, însă banii nu sunt virați către Fondul Național al Cinematografiei (FNC).
Legea a fost în vigoare timp de mai mulți ani, însă nu a fost aplicată în ceea ce privește contribuția la FNC.

Medalii, decoraţii – am deja o valijoară de data trecută, îmi ajung, mulţumesc

, a adăugat el.

  • Statul are o lege;
  • existența unei taxe pe jocurile de noroc la loterie;

După părerea lui, ar trebui ca statul să-și aplice propria lege și să asigure contribuția Fondului de Loterie la FNC, lucru care ar soluționa problema de finanțare.

La întoarcerea sa în țară, regizorul și scenaristul câștigător al Palme d’Or nu a avut parte de o primire oficială în Salonul de pe Aeroportul Otopeni, însă s-a arătat mulțumit că a fost așteptat de numeroși reprezentanți ai presei, în loc de „clasa politică”.

Regizorul a accentuat că filmul său pune accent pe importanța acțiunilor concrete în detrimentul declarațiilor. Nu are nevoie de un cadru oficial pentru a disemina mesajul său, având în vedere situația politică actuală din România, el consideră că interacțiunea directă cu publicul este mai valoroasă. Conștientizează dificultățile și necesitatea contribuției individuale, asumându-și rolul de reprezentant al unei cauze mai largi. Acest premiu nu este considerat o realizare individuală, ci mai degrabă un merit colectiv.

„Îl împart cu mare drag, nu doar cu echipa care l-a făcut, ci cu toţi cei care s-au bucurat că l-am luat”

, a menționat regizorul.

El a criticat, de asemenea, bugetul alocat pentru cultură în România, considerându-l „ruşinos” și „un buget cu 0,0 ceva”, fiind cel mai mic din Europa. Această situație a fost catalogată drept anormală.

Cristian Mungiu a exprimat nemulțumirea sa față de sprijinul financiar acordat cinematografiei românești, declarând că, deși a primit ajutorul maxim permis de lege, acesta a fost totalmente inadecvat pentru realizarea filmului său.

„Am primit sprijinul maxim legal care se poate acorda cinematografiei, dar este cu totul insuficient dacă vrei să faci un film cum am făcut eu.”

El a subliniat că statul român a investit doar o fracțiune mică din bugetul total al filmului, aproximativ o șesime.
În opinia sa, această sumă este insuficientă pentru a realiza filme cu o producție complexă, similară cu cele produse înainte de 1990, care includeau elemente precum 3 cai, 2 tancuri și 2.000 de figuranți.
Mungiu a pledat pentru o abordare mai generoasă, afirmând că, dacă se dorește crearea unor filme care să ilustreze istoria epică și glorioasă a României, este nevoie de un efort financiar mai substanțial.

„Si atunci, dacă ne dorim genul acela de ilustrare a istoriei noastre epice şi glorioase, trebuie să facem şi un mic efort, altfel o să rămânem la filme de cameră şi totdeauna spectatorul o să meargă la sală şi o să se întrebe de ce nu se mai fac filme ca altădată.”

El a adăugat că, în cazul în care se vor reuși să se obțină fondurile la care au dreptul prin lege, cu ajutorul autorităților din România, vor putea fi produse filme cu bugete mai mari sau chiar seriale.

„Noi, dacă reuşim să rezolvăm chestiunea de a primi banii la care avem dreptul legal prin lege şi pentru care sper să mobilizez autorităţi din România, o să putem face nişte filme de bugete mai mari sau nişte seriale.”

Cristian Mungiu a exprimat, de asemenea, dorința ca publicul autohton să fie prezent în număr mare la vizionarea acestui lungmetraj, ținând cont că filmele sale au o popularitate mult mai mare în străinătate decât în România, ceea ce constituie un semnal negativ pentru țara noastră.

Filmul său își propune să provoace o schimbare de perspectivă în rândul spectatorilor, astfel încât aceștia să nu părăsească sala de proiecție cu aceeași părere cu care au intrat, ci mai degrabă să își reexamineze opiniile preconcepute în lumina noilor informații.
Acesta este obiectivul declarat al creatorului, care a subliniat importanța interacțiunii active a publicului cu mesajul filmului.

să proiecteze propriile prejudecăţi asupra situaţiei

a afirmat el, evidențiind astfel dorința de a stimula o conexiune mai profundă între spectator și subiectul filmului.

Filmul urmărește să dezvolte gândirea critică a spectatorilor, încurajându-i să ia decizii informate, bazate pe evaluări proprii, și nu pe intuiții sau opinii ale altora.

„Gândeşte cu capul tău şi o să o ducem cu toţii mai bine”

, a afirmat regizorul.
În plus, Cristian Mungiu a menționat posibilitatea organizării unor proiecții speciale de avanpremiere pentru filmul „Fjord” și a discutat necesitatea negocierilor cu distribuitorul american, care are prioritate, în vederea pregătirii campaniei pentru Oscar.
Filmul „Fjord” are calificare automată la Premiul Oscar, ca urmare a modificării anumitor reguli.

Mungiu a explicat că promovarea filmului ar putea începe mai târziu în toamnă și la începutul anului viitor, ceea ce ar însemna că lansarea în distribuție ar putea fi amânată până atunci.
Regizorul, care a câștigat deja un premiu la Cannes, a menționat că pentru filmul „Fjord” a colaborat cu Sebastian Stan și Renate Reinsve, două vedete de Hollywood, însă bugetul nu a fost pe măsura producțiilor de Hollywood, ci s-a bazat în mare parte pe

generozitatea

celor doi actori.

Sebastian manifestă un sentiment de patriotism în maniera sa proprie.
La realizarea filmului au participat două vedete de top de la Hollywood,
în cadrul unor bugete pe care ni le-am putut permite.
Colaborarea lor a fost esențială, deoarece fără sprijinul financiar generos oferit de acestea,
proiectul nostru nu ar fi putut fi dus la bun sfârșit.

Au venit amândoi pe platou, aşa cum ar veni un actor român, fără suite, fără publicist, fără agent, fără manager.

Regizorul a menționat că a colaborat pe același platou ca și cum ar fi fost vorba despre o producție românească, chiar dacă, de fapt, filmările au avut loc în Norvegia și au avut un buget considerabil mai mare.
În acea perioadă, a existat o apreciere deosebită nu numai pentru filmele sale, ci și pentru atenția acordată în general.

Am aşteptat ani de zile să lucrez cu Sebastian până am găsit proiectul potrivit. Sper să pot să lucrez în continuare cu mari actori pe care îi cunoaşte toată lumea, dar trebuie şi filmul să aibă ceva de spus, să fie important

, a subliniat regizorul.

Cristian Mungiu a exprimat, de asemenea, o anumită stânjeneală după ce a primit Palme d’Or în urmă cu douăzeci de ani, deoarece încă nu există o sală de premieră adecvată pentru prezentarea noului său film.
La ceremonia de premiere, el a mai menționat că a fost emoționat de apelul telefonic de felicitare primit de la Maia Sandu, președintele Republicii Moldova.

„E un pic stânjenitor că la 20 de ani după ce am luat primul Palme d’Or nu avem încă o sală de premieră la care să prezentăm filmul acesta”

Filmul intitulat „Fjord” explorează dificultatea de a înțelege pe cineva cu o perspectivă diferită, fiind o relatare despre polarizare, despre incapacitatea de a dialoga, precum și despre factorii care îi despart pe oameni și cei care îi țin încă împreună, după cum relatează site-ul oficial al evenimentului.

Cristian Mungiu a făcut o revenire remarcabilă în cadrul competiției oficiale de la Cannes, demonstrând același elan artistic care îi adusese deja recunoașterea internațională.

Nu este prima dată când Mungiu participă în această prestigioasă competiție, unde și-a adjudecat deja multiple distincții.

Printre acestea se numără trofeul Palme d’Or în 2007 pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”.
De asemenea, a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu în 2012 pentru „După dealuri” și premiul pentru cel mai bun regizor în 2016 pentru „Bacalaureat”.

COMENTARII / 0