Mureș

Mesajul apare în mijlocul disputelor legate de bugetul UE pentru perioada 2028-2034, după ce Germania și cinci alte state contribuabile nete au solicitat scutiri de o sumă de sute de miliarde de euro din propunerea Comisiei Europene. Mureșan avertizează că, în cazul în care negocierile guvernamentale rezultă în insuficiență de fonduri pentru agricultură și pentru politica de coeziune, Parlamentul European este dispus să ia în calcul măsuri severe.

„Toate partidele aflate la guvernare în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene dețin în Parlamentul European doar 270 de europarlamentari. Majoritatea absolută pentru a adopta bugetul Uniunii Europene este 361 de voturi”, a declarat Siegfried Mureșan.

El a adăugat o a doua cifră și a menționat că aceasta este expusă public pentru prima dată: partidele de la care provin cei 27 membri ai Consiliului European conțin aproximativ 180 de europarlamentari.

Citește șiNegocieri contracronometru, cum va arăta Guvernul Niculescu. Surse: PSD își poate asuma guvernarea, cu voturile PNL și UDMR

„Dacă șefii de stat și de guvern consideră că, la momentul la care ei agrează o poziție pe bugetul Uniunii Europene, aceasta va fi adoptată imediat de Parlamentul European, greșesc. Sprijinul Parlamentului European se poate obține doar în Parlamentul European”, a spus Mureșan.

Întrebarea adresată de Mediafax: Este posibil ca Parlamentul European să respingă bugetul dacă se reduc fondurile pentru agricultură și coeziune?

În momentul în care i s-a adresat întrebarea dacă Parlamentul European ar putea să respingă bugetul de viitor în situația reducerii fondurilor pentru coeziune sau agricultură, răspunsul lui Siegfried Mureșan a fost absolut clar.

„Categoric, da.”

„Parlamentul European nu va vota un buget în care fondurile pentru fermieri, în care fondurile pentru politica de coeziune să fie insuficiente”, a adăugat europarlamentarul.

Mureșan a subliniat că Parlamentul tratează propunerea Comisiei Europene doar ca pe o

„bază minimă de discuție”

, iar în anumite sectoare o consideră chiar inadecvată. Poziția oficială adoptată de instituție solicită o majorare de aproximativ 10% față de propunerea inițială a Comisiei pentru finanțarea politicilor europene. În aprilie 2026, Parlamentul a votat această poziție, obținând 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.

Partea implicată se apropie de 2.000 de miliarde de euro.

Comisia Europeană a stabilit pentru perioada 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, reprezentând 1,26% din venitul național brut al Uniunii Europene. În această sumă se însumează și rambursarea datoriei contractate prin programul NextGenerationEU.

Comparând doar cheltuielile propriu-zise ale cadrului financiar, Mureșan a arătat că propunerea Comisiei reprezintă aproximativ 1,15% din venitul național brut al UE, față de circa 1,14% în actualul exercițiu financiar. Cu alte cuvinte, argumentul Parlamentului este că, raportat la dimensiunea economiei europene, bugetul pentru politici europene este aproape înghețat, deși Uniunea trebuie să finanțeze simultan apărarea, competitivitatea, agricultura, coeziunea și noile provocări geopolitice.

Parlamentul European solicită un buget de 1,27% din venitul național brut al UE pentru politicile europene, plus în plus aproximativ 0,11% separat pentru rambursarea datoriei NextGenerationEU. Aceasta ar ridica totalul la aproximativ 1,38% din VNB-ul Uniunii.

Germania, alături de alte cinci state, cer tăieri

Negocierile s-au complicat după ce șase state contribuabile – Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca – au solicitat scutiri semnificative din propunerea Comisiei. Germania a susținut, de asemenea, reduciri în valoare de sute de miliarde de euro, argumentând că creșterea nominală a bugetului este dificil de susținut în contextul presiunilor asupra finanțelor publice naționale.

Mureșan refuză această abordare.

„Orice încercare de tăiere a bugetului Uniunii Europene ar fi o greșeală, ar lăsa Europa mai slabă”

, europarlamentarul a spus, menționând șase

Reducerea banilor europeni nu scutură nevoile de investiții, ci doar transferă cheltuielile către bugetele naționale, unde abordarea aceluiași set de probleme ar putea fi mai costisitoare.

Mureșan a susținut că ar fi mai eficient să se impună taxe pe giganții corporativi decât să se reducă bugetele fermierilor.

Europarlamentarul afirmă că, în loc de o majorare considerabilă a contribuțiilor statelor membre sau de o reducere a cheltuielilor, cea mai bună opțiune este introducerea unor noi surse de venit proprii pentru Uniunea Europeană.

Mureșan a formulat problema în termeni clari: dacă UE trebuie să facă o alegere între reducerea fondurilor destinate fermierilor, infrastructurii și apărării și impunerea unei taxe asupra companiilor tehnologice mari care profită de accesul la piața unică europeană, Parlamentul European optează pentru cea de-a doua variantă.

În acest context, el a menționat pe Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg, susținând că aceste companii majore ar trebui să contribuie la facilitarea accesului la o piață ce cuprinde aproximativ 450 de milioane de consumatori.

Într-o inițiativă proprie, Comisia Europeană a introdus cinci noi tipuri de „resurse proprii”, printre care se numără veniturile generate de sistemul de tranzacționare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră a carbonului, gestionarea deșeurilor electronice, accizele pe tutun și o taxă pentru companiile mari active pe piața unică. Potențialul acestei măsuri ar fi de aproape 58 de miliarde de euro pe an, reducând astfel presiunea asupra contribuțiilor naționale.

Mureșan consideră că în cadrul Consiliului European din octombrie se va ajunge la concluzia că Uniunea are nevoie de noi surse proprii de venit.

Negocierea intră acum într-o etapă crucială: pentru ca cadrul financiar multianual să fie adoptat, este obligatorie unanimitatea statelor membre în cadrul Consiliului, urmată de aprobarea Parlamentului European. Consiliul UE estimează că trebuie să se ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului 2026, astfel încât legislația aferentă programelor europene să fie finalizată în 2027, iar bugetul nou să devină efectiv la 1 ianuarie 2028.