„Naționalizarea” tăcută a economiei românești. Tot mai mulți antreprenori și companii locale cumpără filialele unor multinaționale. Profesor: „Mai degrabă mă îngrijorează”

În timp ce extrema dreaptă aspiră la naționalizarea firmelor străine din România, iar extrema stângă solicită achiziții de proprietăți, o altă formă de naționalizare se...

În timp ce extrema dreaptă aspiră la naționalizarea firmelor străine din România, iar extrema stângă solicită achiziții de proprietăți, o altă formă de naționalizare se desfășoară în tăcere: un număr tot mai mare de antreprenori și firme locale achiziționează filialele multinaționale care părăsesc piața.

În primele 25 de ani de la Revoluție, numărul companiilor străine care se stabiliseră în România creștea, însă în ultimii ani tendința s-a inversat. Cele mai semnificative schimbări se manifestă în sectorul retail, în domeniul energetic și în industria bancară.

Libertatea a compilat cele mai semnificative situații de ieșire din România, în care noii deținători de afaceri sunt români, dar și unele dintre cele mai răsunătoare eșecuri.

Citește șiFirma lui David Beckham dă în judecată un producător de parfumuri după ce produsele sale au fost găsite în magazine care nu fuseseră autorizate și în benzinării

Carrefour a părăsit România, iar frații Pavăl au achiziționat lanțul de retail, după ce, înainte, acesta a cumpărat rețelele Billa și Cora din țara noastră, precum și Bringo și magazinele Supeco, Carrefour Market și Carrefour Express.

820 de milioane reprezintă valoarea tranzacției care a fost ratificată în luna iunie de către Consiliul Concurenței. Frații Adrian și Dragoș Pavăl dețin lanțul de bricolaj Dedeman și, de asemenea, acțiuni listate la bursă în companii din sectorul energetic, precum și un portofoliu imobiliar de amploare.

Mai mult, frații Pavăl au cumpărat rețeaua de bricolaj din Grecia a grupului german Praktiker. Recent, aceasta a devenit Dedeman.

În domeniul comerțului cu alimente, lanțul Annabella – proprietate a lui Dan și Dorina Mutu – a achiziționat anul trecut 82 magazine Profi și 5 Mega Image de la compania olandezo-belgiană Ahold Delhaize, ajungând astfel la peste 100 de unități în România.

Tranzacția a fost una specială: organizația deținătoare a Mega Image a achiziționat rețeaua de magazine Profi, însă, pentru a obține aprobarea Consiliului Concurenței, a convenit să vândă mai multe unități comerciale.

În această perioadă, Annabella a depășit 200 de magazine, comparativ cu 54 în anul 2018, conform informațiilor de pe site-ul său. Rețeaua se concentrează în principal în regiunea Oltenia.

Într-o altă direcție, grupul Schwarz, proprietarul lanțurilor Kaufland și Lidl, a achiziționat în anul precedent lanțul de magazine românești La Cocoș.

Antreprenorul Dan Ostahie, proprietar al rețelelor electronice Altex și Media Galaxy, a achiziționat în finalul anului 2024 lanțul de bricolaj Brico Depot. Tranzacția a cuprins toate cele 31 magazine din 24 de orașe, operațiunile de distribuție și sediul central din București.

Brico Depot a pătruns pe piața românească în 2013, odată cu achiziția Bricostore de către Kingfisher. În 2017, compania și-a consolidat prezența prin integrarea Praktiker. În prezent, Brico Depot dispune de peste 2000 de angajați în România.

O altă tranzacție semnificativă constă în achiziția de către antreprenorii Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu a celor 19 benzinării Gazprom.

Preluarea se realizează în contextul în care sancțiunile Statele Unite impuse companiei Gazprom au afectat compania sârbă Naftna Industrija Srbije (NIS), prin care gigantul rus a încheiat activitățile din țara noastră.

Înainte, grupul maghiar MOL a declarat că va prelua benzinăriile Gazprom, însă la final acestea au ajuns în mâinile a doi antreprenori români.

În anul 2025, ei au achiziționat compania Argenta SRL de la conglomeratul GSP, care este deținut de antreprenorul Gabriel Comănescu.

În același timp, Crețoiu și Stanciu dețin și compania Foraj Sonde Videle, care în

Aceste două entități dețin participări în două inițiative de gaze naturale, colaborând cu producătorul de stat Romgaz.

Conform Economica.net, Foraj Sonde este deținută în proporție de 45% de Adrian Crețoiu și de 33% de Iulian Stanciu.

Stanciu a vândut în acest an pachetul de aproximativ 20% din acțiunile retailerului online Emag către grupul olandez Prosus. Emag are filiale și în Ungaria, Bulgaria, Austria, Cehia și Slovacia, dar și Fashion Days, PC Garage și compania de curierat Samdeday, care a cumpărat în 2025 rivalul Urgent Cargus.

Stanciu deține încă distribuitorul NOD și fabricatul de biciclete Pegas, având în plus un pachet de acțiuni la Nibiru.

În primele zile ale lunii noiembrie, retailerul de electronice Flanco a fost vândut către grupul grec PPC, care a achiziționat deja și activele Enel. Transferul a avut loc prin intermediul retailerului grec Kotsovolos, achiziționat anterior de PPC.

În ceea ce privește Romgaz, compania de stat participă la inițiativa de extragere a gazelor din Marea Neagră, în zona de mare adâncime Neptun Deep după o altă tranzacție.

Potrivit Economica.net, în 2022, gigantul american Exxon a vândut un pachet de 50% pentru un miliard de dolari, iar Romgaz l-a preluat.

Exxon a semnalat în 2019 că va părăsi zona, după ce România a revizuit în 2018 legea

Petrom deține jumătate din zăcământ.

Zăcământul Neptun Deep va fi pus în exploatare în anul următor, iar platforma de extracție este deja montată. Rezervă estimată: 100 de miliarde de metri cubi, iar în faza de producție maximă, România își va dublă producția de gaze la 16 miliarde de metri cubi pe an.

Țara noastră va deveni astfel cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

În acest an, Romgaz a achiziționat combinatul Azomureș, în schimbul unei sume de 69 de milioane de euro din partea grupului elvețian Ameropa.

Recent, compania a solicitat un împrumut de 100 de milioane de euro pentru a redeschide unitatea și a relua fabricarea de îngrășăminte.

În sectorul energetic, entitățile statale Hidroelectrica, cea mai importantă producătoare de energie electrică din România, și Electrica, principalul furnizor de distribuție, au efectuat proprii achiziții.

În 2021, compania Hidroelectrica a achiziționat parcul eolian Crucea, cu o capacitate de 108 MW, de la grupul german STEAG, pentru suma de 130 de milioane de euro.

Achiziția reprezintă doar o fracțiune din așteptările anterioare ale firmei, care a declarat că își propune să includă în portofoliu 2.500 MW în eolian și fotovoltaic și 1.500 MW în baterii de stocare.

Electrica a declarat, în anul 2025, că va prelua un parc eolian situat în Crucea, Constanța, cu o putere instalată de 138 MW, conform ȘtirilorProTV. Costul total al tranzacției a ajuns la 253 de milioane de euro.

în anul 2021, Electrica a achiziționat un parc fotovoltaic cu capacitatea de 77,5 MW, amplasat în apropiere de Oradea, provenind din portofoliul grupului Monsson.

În plus, există mai multe parcuri fotovoltaice cu sistem de stocare care funcționează și se află în fază de construcție, iar proiectul include și realizarea unei centrale de cogenerare în Craiova, destinată să asigure apă caldă și căldură atât pentru municipiu, cât și pentru fabrica Ford. Costul total al investiției este de 235 de milioane de euro.

În final, o altă instituție publică, Societatea pentru Administrarea Participațiilor Statului S.A. (SAPE), a achiziționat patru parcuri de energie regenerabilă: două dedicate energiei eoliene și alte două pentru fotovoltaică. Potențialul total al acestora este redus, ajungând la 30 MW, potrivit raportului Economedia.

Cu toate acestea, există nemulțumiri legate de activitatea acestei societăți: deși a fost creată pentru a face investiții în energie, a fost acuzată că păstrează fondurile fără a le utiliza.

SAPE a fost creată cu scopul de a administra pachetele minoritare de acțiuni pe care statul le deținea în filialele Electrica, care au fost privatizate anterior.

SAPE au înregistrat în anul 2017 un flux de 1,7 miliarde de lei provenit din vânzarea de participări minoritare deținute la Enel Energie Muntenia și Enel Distribuție Muntenia.

În anul 2018, compania a acordat dividende în valoare de 1,1 miliarde de lei către stat, lăsând în urmă un excedent de 600 milioane de lei. Fondurile sunt investite în depozite bancare, iar compania deține un portofoliu de acțiuni listate la bursă, potrivit informațiilor din Economedia.

Totuși, în sectorul energetic se pot marca și cele mai semnificative defecte ale administrației române: în momentul în care companiile italiene Enel și cele cehe CEZ au declarat intenția de a se retrage din România, un număr de întreprinderi de stat au exprimat dorința de a achiziționa activele.

Compania Enel controla trei unități de distribuție, numite Banat, Muntenia Sud și Dobrogea, și deținea un portofoliu extins de parcuri eoliene situate în Dobrogea. CEZ deținea fostul grup Electrica Oltenia.

Hidroelectrica a participat la ambele proceduri de vânzare, însă în final nu a achiziționat niciun bun: activele Enel au ajuns la grecii din cadrul PPC, în timp ce activele CEZ au terminat în mâinile Premier Energy, un grup controlat de un fond de investiții din Cehia.

În final, Nuclearelectrica este implicată într-un scandal energetic de amploare: a achiziționat un teren din Doicești, județul Dâmbovița, pentru construirea unei centrale cu reactoare modulare mici. Corpul de Control al premierului a reproșat companiei că a transferat 46,5 milioane de euro către Nova Power & Gas, sumă mult supraevaluată.

În contrast cu cifra inițială de 3,5 miliarde de dolari, costul proiectului a escaladat, fiind acum estimat la 6,5 miliarde. La astfel de sume, centrala rămâne excesiv de scumpă, iar investiția nu este considerată fezabilă.

În altă privire, proiectul a fost eliminat din agenda de guvernare a Cabinetului Luca Niculescu.

Pe de altă parte, sectorul bancar se evidențiază printr-un succes mult mai pronunțat.

În ordine cronologică, Banca Transilvania a achiziționat filialele locale ale Volksbank în 2014, Bancpost în 2017, Idea Bank în

În plus, Eximbank, deținută de stat, a achiziționat Banca Românească în 2019 și a început să ofere servicii de retail, adresându‑se și persoanelor fizice.

Operațiunea a avut o valoare de 310 de milioane de euro.

De atunci, însă, tot băncile străine au făcut achiziții: Unicredit a cumpărat Alpha Bank (2024), Intesa a cumpărat First Bank (2025), după ce aceasta achiziționase anterior Piraeus și Bank Leumi, iar Raiffeisen a achiziționat Garanti BBVA (2026).

În sectorul telecomunicațiilor, compania RCS-RDS – rebotezată de Digi în perioada intermediară – a achiziționat în anul 2024 un număr de active ale unității românești a germanilor din Telekom, în timp ce o altă porțiune a acestor bunuri a fost preluată de filial

În același timp, Orange a preluat secțiunea de telefonie fixă a Telekom, fostul Romtelecom.

Vodafone a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni, rețeaua de magazine, infrastructura tehnică, personalul și baza de clienți, în timp ce Digi a luat în posesie cartelele pre-paid, unele licențe de spectru radio și o porțiune din portofoliul de turnuri de telecomunicații. Tranzacția dintre Digi și Telekom a ajuns la 40 de milioane de euro.

Digi aparține antreprenorului Zoltan Teszari. Compania desfășoară activități în Spania, Italia, Belgia și Marea Britanie și deține, de asemenea, o serie de televiziuni.

Profesorul de economie Cristian Păun afirmă că este pozitiv faptul că antreprenorii români încheie astfel de afaceri, însă el subliniază că pentru a avea succes trebuie să-și extindă operațiunile la nivel internațional și să se înscrie la bursele de valori, pentru a atrage fonduri și a concura cu corporațiile mari din străinătate.

„În primul rând e bine că există acumulare de capital și își permit să achiziționeze astfel de afaceri. Pe de altă parte, aceste afaceri fac parte din lanțuri globale, iar dimensiunea lor acum se restrânge. Spre exemplu, Carrefour este global, iar frații Pavăl nu au puterea financiară a Carrefour. În plus, nu au listat Dedeman pe bursă. Acest tip de acționariat impune transparență. Dacă se vând filialele unor investitori individuali, aceste afaceri devin limitate. Frații Pavăl vor trebui să intre în lanțuri globale, iar acest lucru va fi mai scump. Ar trebui invers, companiile românești să aibă succes aici și să se listeze apoi pe burse străine, să se internaționalizeze. Cum a făcut UiPath, de exemplu”, a spus Păun, pentru Libertatea.

El afirmă că mutările sunt percepute ca un avans, însă constituie, de fapt, o retragere.

În Marea Neagră, ne temem că investirea noastră ar putea fi atacată de ruși. Dacă compania Exxon ar fi prezentă, situația ar fi diferită.

„De exemplu, în Marea Neagră stăm acum cu grija că poate rușii ne lovesc investiția. Dacă era Exxon aici, era altceva. Nu mă liniștește, mai degrabă mă î

COMENTARII / 0