Forțele aliate s-au reunit în zona de larg al Islandei pentru a antrena capacitatea de a detecta submarinele rusești, în lipsă de un participant esențial, menționează Politico. În luna precedentă, distanțarea lui Donald Trump față de NATO s-a manifestat în apele din largul Islandei.
Aliații s-au reunit în acea zonă pentru a antrena capacitatea de a detecta submarinele rusești, atrăgând aeronave germane de monitorizare care să inspecteze apele, însoțite de nave de război canadiene și zboruri de luptă belgiene.
În această rundă, pentru prima dată de când a debutat exercițiul anual, care se desfășoară de zeci de ani, nici o navă sau aeronavă americană nu s-a alăturat urmăririi.
Citește șiAnaliză Cum pot SUA și China să evite un conflict militar. Soluția propusă pentru reducerea rivalității dintre cele două puteri
Forțele NATO, conduse de un comandant francez, și-au propus să-și demonstreze atât lor însele, cât și Moscovei, că pot proteja continentul fără conducerea americană. Iar prin această retragere, SUA au consolidat un proces de retragere care a început odată cu cea de-a doua administrație Trump — și au cedat și mai mult zona strategică a Arcticii aliaților săi.
„Vedem cum Europa și Canada își intensifică eforturile, și vedem acest lucru literalmente aici, în Islanda”, a declarat șeful Apărării din Islanda, Jónas Allansson, într-un interviu.
Fără navelor și aeronavelor din flotă americană, exercițiul numit „Northern Viking” suferă un impact semnificativ, iar SUA îl conduce de zeci de ani. Totuși, prezența americană nu a dispărut complet: echipele de construcție ale Marinei SUA erau implicate în ridicarea unor noi instalații în zona militară a aeroportului Keflavik și în contribuția la planificare, însă alți parteneri NATO au preluat un rol mai accentuat.
Islanda se găsește în centrul traseului preferat de Marina Rusă pentru mișcarea submarinelor sale invizibile, cu armă nucleară. „GIUK Gap”, așa cum este numit în limbajul NATO, reprezintă zona de ape reci situată între Groenlanda, Islanda și Regatul Unit, prin care submarinele rusești cu propulsie nucleară pătrund în Atlantic pornind de la bazele situate pe Peninsula Kola.
„Pentru NATO și pentru Rusia, aceasta este cu adevărat o linie de demarcație”, a declarat un înalt oficial NATO, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni operaționale. „Pentru ruși, dacă pot controla accesul la acea zonă și își pot trimite submarinele de cealaltă parte a ei, atunci vor avea mână liberă în Atlantic și vor putea pune în pericol bazele de pe ambele maluri ale Atlanticului.”
Groenlanda, un nou focar de tensiune
În anul precedent, regiunea arctică a devenit subiectul principal al atenției, odată cu declarația lui Trump care a spus că intenționează să achiziționeze sau să preia controlul asupra Greenland, un teritoriu autonom danez și un partener de încredere al NATO.
Retorica — amplificată de vizitele vicepreședintelui JD Vance și ale lui Donald Trump Jr., precum și de postările intermitente ale președintelui pe rețelele sociale, care sugerau că armata SUA ar putea pur și simplu să preia insula — i-a îngrijorat pe liderii NATO. Aceștia au început să discute serios despre modul în care ar putea apăra teritoriul împotriva aliatului lor de lungă durată și membru al alianței. Faptul că SUA amenințau, de asemenea, cu retragerea trupelor din Europa nu a ajutat deloc.
Pentagonul și Casa Albă nu au oferit răspuns la cererile de comentarii.
„Acest tip de exerciții stau la baza prezenței persistente în Atlanticul de Nord”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, comandorul Timothy Pietrack. „Este dovada că NATO este pregătită să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților și să acționeze oriunde o impune securitatea alianței.”
Kremlinul crește intensitatea presiunilor pe care le exercită.
Acțiunile SUA apar în contextul creșterii amenințărilor din partea Kremlinului. Guvernul rus ar fi inițiat o campanie cu scopul de a destabiliza fluxurile comerciale și militare din Europa. În această lună, autoritățile germane au acuzat în mod public Moscova de a avea o dronă încărcată cu explozibili pe pista aeroportului din Leipzig și au anunțat că, ca reacție, vor închide un consulat rus.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit la Moscova luna trecută, în principal pentru a avertiza autoritățile ruse să nu inițieze atacuri asupra aliaților NATO Estonia, Letonia și Lituania, potrivit POLITICO. Ambasada Rusiei a ignorat cererea de a oferi un comentariu.
Într-un context de conflict în expansiune cu Moscova, exercițiile aliate dobândesc o relevanță sporită, iar faptul că SUA nu ocupă rolul principal devine și mai semnificativ. Un alt oficial NATO, menținut în anonimat pentru a discuta o chestiune sensibilă, a afirmat că, de la iunie, nu a mai fost nicio navă de război rusă în Marea Mediterană, o abatere radicală de la desfășurările obișnuite. Această evoluție a stârnit îngrijorări în cadrul alianței privind planurile Moscovei.
Așa cum a afirmat Allansson din Islanda, „bastionul submarin” al Rusiei din jurul insulei oferă Moscovei noi posibilități de a folosi rachete nucleare și convenționale capabile să lovească America de Nord și Europa de Vest.
Marinarii canadieni, francezi și portughezi, au colaborat strâns pe o navă de război canadiană într-o după-amiază recentă. Ei au analizat ecranele radar în căutarea navelor de vânătoare de mine și au coordonat activitățile cu avioane de căutare a submarinelor din Lituania și din alte state.
Pe bordul navei, contraamiralul francez Nicolas Molitor a coordonat coaliția. El a menționat că grupul continuă să efectueze exerciții alături de Marina SUA, inclusiv în largul coastei de est a Americii. Totuși, era evident că accentul s-a schimbat.
Cu doar doi ani în urmă, două nave amfibii din Marinea Statelor Unite, echipate cu pușcași marini și zboruri aeriene, erau responsabile pentru acest exercițiu. Totuși, având în vedere că majoritatea flotelor americane sunt în prezent alocate Orientului Mijlociu și Caraibelor, corpurile de navă de culoare gri din Atlanticul de Nord sunt de origine canadiană și europeană.
Aceste nave reprezintă „prima linie de apărare pentru ambele maluri ale Atlanticului”, a afirmat Molitor. „Nu este vorba doar de Europa, ci și de faptul că aliații europeni sunt preocupați de ceea ce se întâmplă în SUA.”
Cablurile subacvatice constituie o slăbiciune strategică.
Una dintre cele mai semnificative îngrijorări ale partenerilor se referă la rețelele subacvatice, inclusiv cablurile de internet și conductele. Guvernul german manifestă o preocupare deosebită față de Marea Baltică, unde activitatea rusească este intensă.
„Fiecare comandă de pe Amazon pe care o plasați în Germania trece prin aceste cabluri”, a declarat comandantul Marinei germane, Peter Flohr. „Așadar, trebuie să le supraveghem constant.”
Un avion german a intrat în legătură cu flotila internațională ce opera în apropierea coastei Islandei, cartografând fundul mării și furnizând date. Acest exercițiu a reprezentat un test crucial pentru a determina cât de rapid și eficient pot navele și aeronavele NATO să partajeze informații în condiții arctice dificile.
Oficialii au subliniat că operațiunile se desfășoară cu o forță mai mică decât în anii precedenți. În timp ce se afla pe puntea navei de război canadiene, în preajma unui avion german de vânătoare de submarine și cu fregata franceză „Auvergne” la câteva sute de yarzi în spatele său, Molitor a remarcat că nava NATO nu stă niciodată deoparte.
El a declarat: „Vom naviga întotdeauna alături de navele aliate”, „iar acesta este un punct forte.”
În ciuda faptului că americanii nu se deplasează împreună cu ele.
COMENTARII / 0