NATO: Țările Baltice vor construi 150 de buncăre la granița cu Rusia

Ida-Virumaa, județul eston situat la frontieră cu Rusia, va găzdui 150 de buncăre în cadrul inițiativei de constituire a Liniei de Apărare a Țărilor Baltice. Ministerul apărării al republicii, Martin Hereem, a declarat că 100 dintre aceste fortificații vor fi amplasate pe proprietăți de stat, în timp ce restul de 50 vor fi poziționate pe terenuri municipale sau private, conform informațiilor transmise de ERR.

Conform declarației, în prezent autoritățile nu doresc să cumpere în masă terenuri de pe malul râului Narva pentru astfel de proiecte de construcție, însă proprietarii terenurilor afectate vor primi compensații pentru disconfortul creat, fie prin închiriere, fie prin răscumpărare. Lungimea totală a graniței Estoniei cu Rusia este de 333,7 km, iar secțiunea terestră are 89,5 km.

La începutul lunii octombrie, surse ale Financial Times au informat că Estonia intenționează să staționeze permanent trupe de elită mai aproape de granița cu Rusia și se pregătește pentru o „apărare activă” în cazul unui conflict armat. În republică se teme de o invazie limitată, menită să testeze disponibilitatea NATO de a-și apăra aliatul — de exemplu, capturarea orașului Narva, unde locuiesc în principal vorbitori de limbă rusă. În acest context, se planifică mutarea principalei unități de luptă a armatei estoniene — Brigada 1 — de la Tapa la Jõhvi, la aproximativ 50 km de granița cu Rusia. În plus, la Narva se construiește o nouă bază militară, concepută pentru a găzdui 200 de militari în condiții normale și încă 800 în caz de criză.

Citește șiUn român a fost martor la accidentul feroviar din Spania și a ajutat la salvarea pasagerilor: „A fost o explozie ca o bombă”

În anul precedent, Estonia a semnat contracte pentru achiziționarea a nouă sisteme americane de rachete HIMARS, incluzând rachete M57 cu o rază de acțiune de până la 300 km, și a nouă sisteme sud-coreene Chunmoo cu distanță comparabilă. Potrivit datelor publicate de FT, cheltuielile militare ale republicii au crescut cu 42% față de anul precedent, ajungând la 2,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 5,4% din PIB.

În primăvara anului 2026, „kremlebotii” au început să promoveze pe rețelele sociale ideea separării orașului Narva și a regiunii Ida-Virumaa de Estonia, în scopul creării „Republicii Populare din Narva”. Postările erau însoțite de hashtagul #Așteptăm Rusia și conțineau afirmații privind „necesitatea păstrării identității ruse” în teritoriile menționate. Regiunea Ida-Virumaa este considerată una dintre cele mai urbanizate din Estonia. Conform recensământului din 2021, acolo locuiau aproximativ 30% din totalul rușilor care trăiesc în republică.

Serviciile de informații din Occident au alertat de câteva luni în legătură cu planurile Rusia de a testa rezistența NATO, prin posibile operațiuni limitate sau prin introducerea de

„omuleți verzi”

în țările baltice, urmând exemplul din Crimeea. Moscova a acuzat deja Estonia, Lituania și Letonia de

„încălcarea sistematică”

a drepturilor etnicilor ruși și de susținerea atacurilor ucrainene.