Oficialul subliniază tensiunile cauzate de cheltuielile pentru apărare, salarii și pensii, datoria publică și scăderea finanțării excepționale prin PNRR.
Într-un comunicat pus online duminică pe pagina Facebook, Nazare a evidențiat că deficitul bugetar a scăzut după primele opt luni ale anului, ajungând la 2,89% din PIB, în contrast cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent, iar cheltuielile publice au înregistrat un volum de peste 97 de miliarde de lei.
Deficitul a scăzut, devenind mai mic cu 27 de miliarde de lei.
Citește șiSiegfried Mureșan a trimis câte o „scrisoare de misiune” fiecărui ministru propus în viitorul Guvern. Ce le cere premierul desemnat
„Datele la 8 luni reconfirmă că efortul demarat de guvernul Ilie Bolojan în vara anului trecut continuă să producă rezultate: deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, vorbim despre aproape 27 de miliarde de lei mai puțin deficit”, a transmis Alexandru Nazare.
Conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul pentru intervalul ianuarie‑august 2026 a ajuns la 59,42 miliarde de lei, în contrast cu 86,36 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent.
Ministrul afirmă că ajustarea bugetară nu a fost realizată prin sacrificarea investițiilor. Conform declarației sale, cheltuielile publice în domeniul investițiilor au depășit cifra de 97 de miliarde de lei, reprezentând un surplus de aproximativ 25 de miliarde față de nivelul înregistrat în primele opt luni ale anului precedent.
„Pentru o perspectivă de ansamblu asupra dimensiunii acestui efort: în doar 8 luni din 2026 am alocat investiții publice pentru susținerea economiei de 97 de miliarde de lei – aproape cât a cheltuit România pentru investiții în întreg anul 2023”, afirmă Nazare.
„Nu avem motive de relaxare”
Șeful Finanțelor avertizează că, deși execuția bugetului s-a îmbunătățit, aceasta nu oferă motive pentru a relaxa politica fiscală.
„Acesta este modelul pe care trebuie să îl continuăm: mai puțină risipă, mai multă disciplină, mai multe investiții și o utilizare cât mai bună a banilor europeni. În continuare, nu avem motive de relaxare. Dacă nu vrem să continuăm să rostogolim datoria publică generațiilor următoare, consolidarea trebuie să continue obligatoriu”, a scris ministrul.
Una dintre temele ridicate este costul dobânzilor. În primele opt luni, 42,05 miliarde de lei au fost cheltuiți de stat pentru dobânzi, o sumă care depășește cu 26,7% cifra din aceeași perioadă a anului 2025.
„România plătește deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele 8 luni ale anului. Este una dintre cele mai clare explicații pentru care credibilitatea fiscală și ratingul de țară nu sunt subiecte abstracte – ci sunt teme care ne afectează pe toți”, afirmă Nazare.
S&P analizează România.
Mesajul ministrului apare în contextul unei noi evaluări a ratingului suveran al României efectuată de S&P Global Ratings. Agenția păstrează în prezent ratingul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, situându-se la marginea inferioară a categoriei recomandate pentru investiții. Decizia următoare este programată pentru 2 octombrie.
Conform declarației lui Nazare, autoritățile au furnizat agenției atât rezultatele consolidării fiscale, cât și riscurile existente.
„Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații. Se păstrează prin rezultate – garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile”, a transmis ministrul.
El a afirmat, în urma întâlnirilor cu reprezentanții S&P, că implementarea bugetului și menținerea consolidării fiscale constituie principalele motive ale României în procesul curent de evaluare.
Nazare – anul 2027 ar putea fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026.
Un segment semnificativ al comunicării se concentrează pe elaborarea bugetului pentru anul următor. Ministrul avertizează că statul va păși în 2027 cu o serie de obligații deja existente.
„Prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale, într-un context în care România se confruntă cu multiple presiuni, iar
Printre factorii de tensiune menționați se găsesc majorarea bugetului de apărare, inclusiv investițiile susținute de instrumentul european SAFE, dificultățile structurale ale administrației publice și cererile de restabilire a puterii de cumpărare în perioada în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate.
Nazare amintește și de datorii de plată care provin din hotărâri judecătorești neacoperite.
În ceea ce privește veniturile, ministrul afirmă că încă există un potențial semnificativ de recuperare prin lupta împotriva evaziunii și a economiei gri, în ciuda progresului în colectare.
PNRR la final reconfigurează ecuația investițiilor.
O altă dificultate detectată de ministru constă în încheierea componentei excepționale de finanțare a PNRR. Fondurile europene au facilitat un volum ridicat de investiții, însă această sursă nu va mai reprezenta aceeași proporție în anii ce urmează.
Nazare declară că România trebuie să compenseze prin fondurile politicii de coeziune, să aplice o selecție mai riguroasă a proiectelor finanțate din buget și să atragă într-o măsură mai mare capitalul privat.
„De aceea, statul nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente, fără surse solide de finanțare. Bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. Trebuie să spunem clar ce constrângeri avem și ce trebuie prioritizat. Predictibilitatea fiscală înseamnă și această formă de onestitate”, afirmă ministrul Finanțelor.
Este necesar să trecem de la stabilizare la creștere.
„Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere”
Nazare afirmă că scăderea deficitului nu ar trebui să fie singurul scop al politicii economice și solicită o schimbare spre un model care să se concentreze mai mult pe investiții private și pe producție.
„În același timp, consolidarea fiscală nu poate fi singura noastră ambiție. Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere: mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite”, a transmis acesta.
Ministrul precaută, la final, în legătură cu cheltuielile generate de întârzierea reformelor și a deciziilor bugetare.
„Problemele amânate nu dispar. Devin mai scumpe. Iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean – prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice”, a conchis Alexandru Nazare.
COMENTARII / 0