Piața medicamentelor împotriva obezității trece prin cel mai mare salt revoluționar din ultimii ani, dar entuziasmul din jurul noilor molecule ascunde o realitate îngrijorătoare: o utilizare scăpată de sub control, în scop pur estetic, adesea pe banii statului. Avertismentul vine chiar de la președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), farm. Răzvan Prisada.
Vorbind deschis din postura unui om care „înțelege pe pielea lui ce înseamnă complicațiile obezității”, farmacistul Răzvan Prisada, șeful ANMDMR, a explicat în cadrul dezbaterilor dedicate lansării Cartei Albe a Obezității, eveniment organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și EndoPacienți, că terapiile moderne (din clasa GLP-1) au schimbat complet perspectiva față de ce exista în urmă cu 15 ani, când singurele opțiuni erau chirurgia bariatrică, sau vechile medicamente din clasa amfetaminelor, multe dintre ele retrase sau interzise din cauza reacțiilor adverse severe.
Noile generații de molecule aduc dovezi clare privind diminuarea complicațiilor cardiovasculare și îmbunătățirea controlului glicemiei, însă modul în care acestea ajung să fie consumate în România generează probleme serioase.
Citește șiMedicamentele pentru slăbit pot duce la pierderea permanentă a vederii / Administrația pentru Alimente și Medicamente cere producătorilor să includă pe etichete avertismentele privind aceste reacții adverse rare dar foarte grave
În timp ce rețetele de tratament sunt acoperite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate exclusiv pentru pacienții diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2, o proporție considerabilă din doze ajunge la indivizi fără această afecțiune, dar care doresc să scape rapid de kilograme.
Răzvan Prisada a descris direct practica din spatele prescripțiilor compensate: „Mai mult decât atât, există și în prezent tratamente decontate din această clasă, într-adevăr pentru indicația de diabet, și nu trebuie să ne ascundem, să spunem adevărul: există destul de multe situații în care, poate că exagerez un pic, dar destul de multe nepoate ale bunicilor bolnave de diabet slăbesc în perioada în care bunicile folosesc GLP-1, sau li se prescrie și li se decontează acest tratament.”
președintele ANMDMR avertizează că, din cauza utilizării necontrolate, rapoartele oficiale despre reacțiile adverse sunt mult sub nivelul real. Nicio moleculă activă nu se departează de riscuri sau de interacțiuni periculoase cu alte medicamente, însă căutarea rapidă a slăbirii omite complet aceste aspecte.
„Cred că și asta vine și dintr-o utilizare destul de haotică a acestor tratamente în prezent, în care o parte dintre pacienți — în momentul în care nici nu sunt pacienți mulți dintre ei — îl utilizează în scop estetic. Și într-adevăr, poate că la mulți dintre cei care ar avea într-adevăr nevoie de o schemă corectă, integrată, abordată, aceste tratamente încă nu ajung.”, spune Prisada.
Piața se află în fază de pregătire pentru o nouă etapă. Prima substanță din această categorie a dobândit deja variante generice, iar acest fenomen se va intensifica odată cu expirarea brevetelor produselor originale. Rezultatul va fi introducerea pe piață a medicamentelor generice mult mai accesibile, sporind astfel disponibilitatea.
Modul de administrare va suferi o simplificare majoră odată cu introducerea formelor orale (comprimate), eliminând treptat rezistența psihologică asociată injecțiilor săptămânale. Șeful ANMDMR subliniază că această democratizare a accesului ar putea intensifica un comportament riscant.
„Vrem doar să tragem un semnal de alarmă asupra posibilității ca acest lucru să atace, să zic, și mai mult orice campanie legată de alimentație sănătoasă, de stil de viață sănătos. «Atât timp cât am o pastilă minunată sau două la îndemână, nu mai contează ce mai fac în timpul zilei». Din nou, cred că aici lucrurile pot fi un pic echilibrate, dar trebuie întotdeauna privite într-un context mult mai amplu, pentru că altfel pur accesul la medicație nu va rezolva problema”, a precizat farm. Răzvan Prisada.
Răzvan Prisada a răspuns la întrebarea privind lipsa compensării pentru tratamente, atât în cazul obezității, cât și în cel al diabetului, subliniind că procedura birocratică se bazează pe prezența unui cadru național.
„În ceea ce privește activitatea Agenției Naționale a Medicamentului, așa este: nu a existat până în prezent o solicitare de evaluare în vederea rambursării pentru indicațiile legate de obezitate. Dar asta pentru că nici nu a existat un program dedicat, în mod evident.”
Carta Albă a Obezității, lansată de asociațiile pacienților și de experții în domeniul sănătății, vizează stabilirea unui cadru național, recunoscând obezitatea ca o boală cronică independentă și oferind un parcurs terapeutic complet, toate sub control medical riguros.
În prezent, în România 1 din 3 adulți români suferă de obezitate. Cazul revoltător al pacientului refuzat de spitale pentru că era „prea gras”.
COMENTARII / 0