Manfred Spitzer, un cunoscut psihiatru, psiholog și cercetător în neuroștiințe din Germania, lansează o avertizare fermă: nu ar trebui să facem sacrificii în educația și sănătatea generațiilor viitoare pentru a satisface interesele financiare ale câtorva miliardari.
El consideră că Inteligența Artificială reprezintă un instrument excepțional, care ar trebui să fie utilizat de specialiști pentru a-și îmbunătăți abilitățile în domeniul lor de activitate.
„În formarea minților tinere, însă, Inteligența Artificială nu-și are locul”
, avertizează Manfred Spitzer într-un interviu acordat publicului HotNews.
El subliniază că Inteligența Artificială „este un instrument extraordinar”, dar care trebuie să fie folosit în contexte adecvate, pentru a sprijini dezvoltarea profesională a experților, și nu pentru a înlocui sau a afecta dezvoltarea intelectuală a tinerilor.
Citește șiAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
Neurocercetătorul german subliniază că abandonarea efortului de a căuta, înțelege și formula propriile răspunsuri duce la abandonarea mecanismului fundamental prin care creierul învață.
Acesta avertizează că atunci când oamenii se bazează prea mult pe tehnologie pentru a obține răspunsuri, își pot pierde abilitățile critice de gândire și învățare.
„Când vine vorba despre tineri, deci despre oameni care încă nu pot fi pe deplin răspunzători pentru propriile alegeri pentru că nu au ajuns la maturitate, responsabilitatea ne aparține nouă. Trebuie să ne asigurăm că această nouă tehnologie nu le pune în pericol educația și sănătatea”
, afirmă cercetătorul.
Industria inteligenței artificiale este influentează puternic deciziile, deoarece companiile din acest sector înregistrează profituri imense.
Trebuie să fim precauți pentru a nu sacrifica educația și sănătatea generațiilor viitoare pe altarul intereselor financiare ale câtorva miliardari.
„Atunci când renunțăm la efortul de a căuta, de a înțelege și de a formula singuri un răspuns, renunțăm tocmai la mecanismul prin care creierul învață”
, spune neurocercetărorul german.
„Când vine vorba despre tineri, deci despre oameni care încă nu pot fi pe deplin răspunzători pentru propriile alegeri pentru că nu au ajuns la maturitate, responsabilitatea ne aparține nouă. Trebuie să ne asigurăm că această nouă tehnologie nu le pune în pericol educația și sănătatea”
.
„Industria inteligenței artificiale beneficiază probabil de cel mai puternic lobby din lume, pentru că aceste companii câștigă sume uriașe. Nu trebuie să sacrificăm educația și sănătatea generației următoare pentru profitul câtorva miliardari. Or, exact asta facem în prezent”
.
Discutând cu cititorii HotNews, Manfred Spitzer a detaliat repercusiunile utilizării Inteligenţei Artificiale și a prezentat informații științifice care stau la baza avertismentelor sale, oferind o perspectivă detaliată asupra acestui subiect.
Nu sunt oferite declarații directe
În schimb, se prezintă o imagine completă a discuției purtate de Manfred Spitzer cu privire la implicațiile Inteligenţei Artificiale.
Spitzer, un psihiatru și profesor german de seamă în domeniul neuroștiințelor cognitive, a dedicat ultimele decenii studierii repercusiunilor tehnologiei asupra capacității de concentrare, a puterii de memorare și a procesului de învățare. Lucrările sale au avut un impact semnificativ și l-au făcut cunoscut în rândul publicului larg, în special prin intermediul cărții „Demența digitală”, care examinează consecințele negative ale utilizării excesive a dispozitivelor cu ecran.
În lucrarea sa recent lansată în România, intitulată „Inteligența artificială. Cum ne ajută și cum ne amenință o creație superioară omului”, Manfred Spitzer analizează repercusiunile acestei tehnologii asupra proceselor noastre cognitive, a capacității de învățare și a modului în care ne utilizăm memoria.
–
Nu există citate în paragraf care să necesite reproducerea verbatim. NU, corect:
Atunci când nu este utilizat în mod adecvat, creierul se atrofiază la fel cum se întâmplă cu mușchii. Acest fenomen este similar cu procesul de atrofie musculară care apare în urma lipsei de activitate fizică.
„Creierul funcționează la fel ca mușchii: dacă nu îl folosești, îl pierzi”
Manfred Spitzer a oferit o perspectivă asupra impactului Inteligenţei Artificiale asupra creierului nostru, declarând că mediile digitale au un efect distractor încă de la apariţia lor.
Nu aș spune că este cauza lor, dar contribuie cu siguranță la frecvența ridicată a acestor tulburări în rândul populației tinere.
Potrivit acestuia, obișnuința de a fi ușor distruși de mediile digitale duce la scăderea capacității noastre de concentrare.
Acest fenomen a fost observat în special în rândul tinerilor, unde utilizarea ecranelor și a mediilor digitale a devenit o cauză a tulburărilor de deficit de atenție, chiar dacă nu este unica cauză.
Întrebat despre efectele utilizării Inteligenţei Artificiale asupra minţii noastre, Manfred Spitzer a explicat că acest fenomen are loc deja de ceva timp.
Tehnologia inteligenței artificiale reprezintă un mediu digital extrem de avansat. Modelele lingvistice complexe sunt capabile să producă texte cu o fluiditate remarcabilă, inducând impresia unei conversații cu un individ uman. Acest fenomen dă naștere unor consecințe neobișnuite. Numeroși utilizatori uită că interacționează cu o mașină și nu cu o persoană umană. În unele cazuri, oamenii ajung să formuleze chiar și solicitări neobișnuite, precum cereri în căsătorie.
Impactul este unul major, deoarece nu numai că ne abate atenția, ci și preia o serie de procese cognitive, cum ar fi concentrarea și focalizarea. Pur și simplu, formulăm o întrebare și obținem un răspuns direct, în loc de a încerca să-l descoperim noi înșine. În consecință, răspunsul nu persistă mult timp în memoria noastră. Nu îl reținem, deoarece atunci când procesăm informația într-o manieră mai superficială, scade probabilitatea ca respectivele idei să fie stocate și să se transforme în amintiri.
Procesul de stocare a amintirilor este direct proporțional cu efortul mental pe care îl investim. Cu cât externalizăm mai mult efortul nostru către o mașină, cu atât mai puțină informație este înmagazinată în creierul nostru.
În mod evident, această situație are implicații semnificative asupra procesului de învățământ și a dezvoltării abilităților. Funcționarea creierului pe durate lungi este influențată, iar utilizarea creierului este esențială pentru menținerea capacităților sale.
Creierul funcționează la fel ca mușchii: dacă nu îl folosești, îl pierzi.
Acest fenomen este similar cu atrofia musculară, unde neutilizarea duce la pierderea capacităților.
Procesul de îmbătrânire și anumite condiții medicale pot duce la deteriorarea capacităților cognitive. Demența este termenul utilizat atunci când această deteriorare devine evidentă din punct de vedere medical. În plus, se observă că nivelul scăzut de educație în perioada de tinerețe este asociat cu o incidență mai mare a demenței la vârsta înaintată.
În prezent, industria cu cel mai puternic lobby la nivel global se află sub atenția cercetătorilor, care analizează impactul acesteia asupra societății. Dezbaterile privind această industrie sunt din ce în ce mai aprinse, iar experții sunt de părere că aceasta are un impact semnificativ asupra economiei și a politicilor globale.
Există o distincție semnificativă între deținerea unui instrument avansat și permiterea acestuia să influențeze interacțiunile noastre personale. Numeroși utilizatori de Inteligență Artificială susțin că ideile lor originale rămân intacte și că aceste instrumente sunt folosite exclusiv pentru sarcini repetitive.
– Dacă procedează într-adevăr astfel, totul este în ordine.
Orice adult are libertatea de a decide după propria lui conștiință, deoarece trăim într-o societate democratică.
Însă, avertizează: externalizarea activității cerebrale nu va avea efecte pozitive asupra capacităților intelectuale. Astfel, adulții ar trebui să ia decizii informate.
Se observă o paralelă similară cu situația televizorului. Conform cercetărilor, persoanele care depășesc vârsta de 55 de ani și petrec prea mult timp în fața ecranului zilnic prezintă un risc sporit de demență, care crește odată cu fiecare oră suplimentară. Un studiu detaliat a demonstrat această legătură. În mod evident, pensionarii au libertatea de a continua să se uite la televizor, dacă aceasta este opțiunea lor. Cu toate acestea, ar trebui să fie conștienți de faptul că această activitate le crește riscul de a dezvolta demență la o vârstă înaintată. Luând în considerare această informație, s-ar putea ca ei să decidă să reducă timpul petrecut în fața televizorului. Pe de altă parte, este posibil ca unii să continue să o facă. În orice caz, discuția se referă la adulți.
În ceea ce privește tinerii, adică persoanele care încă nu au atins maturitatea și nu pot fi considerate pe deplin responsabile pentru deciziile lor, ne asumăm responsabilitatea. Este esențial să garantăm că această tehnologie inovatoare nu compromite educația și sănătatea acestora.
Companiile de inteligență artificială dețin probabil cel mai puternic lobby la nivel global, datorită profiturilor uriașe pe care le înregistrează. În prezent, se face o concesiune periculoasă atunci când se sacrifică educația și sănătatea generațiilor viitoare pe altarul intereselor financiare ale câtorva miliardari. Acest fenomen trebuie să fie oprit imediat. În ambele lucrări ale mele, în special cea dedicată Inteligenței Artificiale, argumentez puternic împotriva unei astfel de evoluții nefaste.
În ceea ce privește dezvoltarea mentală a tinerilor, Inteligența Artificială nu ar trebui să joace un rol. Acesta este un avertisment lansat de un expert în neuroștiință.
„În formarea minților tinere, Inteligența Artificială nu își are locul”
Instrumentul de Inteligență Artificială s-a dovedit a fi extrem de util în numeroase domenii. Nu mă refer în special la ChatGPT, ci mai degrabă la alte tehnologii de Inteligență Artificială care au capacitatea de a descifra structura proteinelor sau de a realiza performanțe remarcabile, în special în medicină. Aceste sisteme au abilitatea de a procesa volume imense de date obținute de la milioane de oameni și de a monitoriza evoluția stării lor de sănătate pe perioade prelungite. Prin analiza acestor date, pot stabili conexiuni noi între diverse observații și pot detecta tipare ale bolilor care ar putea trece neobservate chiar și pentru cei mai experimentați medici, având în vedere cantitatea și complexitatea informațiilor acumulate de-a lungul mai multor ani de la un număr atât de mare de pacienți. În prezent, Inteligența Artificială este utilizată în medicină pentru depistarea bolilor și găsirea tratamentelor eficiente. Acest progres este considerat extraordinar. Însă, în acest context, Inteligența Artificială se află în mâinile unor specialiști care sunt ajutați astfel să-și perfecționeze și mai mult abilitățile în domeniul lor de expertiză. Această evoluție este salutară și merită să fie încurajată.
La dezvoltarea creierelor tinere, rolul Inteligenței Artificiale este unul lipsit de importanță. Prin utilizarea acesteia, tinerii își externalizează tocmai procesele cognitive esențiale pentru învățare** și **dezvoltarea** creierului lor.
În școli, utilizarea limitată a ecranelor până în prezent ar trebui să fie considerată un motiv de mândrie.
„Ar trebui să fiți mândri că nu ați folosit până acum atât de mult ecranele în școli”
Digitalizarea în educație este prezentată ca o soluție pentru a reduce decalajele în sistemul de învățământ românesc, însă riscurile asociate ecranelor și tehnologiei digitale sunt reale.
În loc de a se lăuda cu implementarea tehnologiei digitale în școli, ar trebui să se considere că limitarea utilizării ecranelor a permis elevilor să acumuleze mai multe cunoștințe.
Cercetările, inclusiv datele PISA, demonstrează o legătură directă între utilizarea ecranelor în școli și scăderea volumului de cunoștințe dobândite de elevi.
Prin urmare, utilizarea tehnologiei digitale pe ecran în școli are un impact negativ asupra procesului de învățare al copiilor.
Dezvoltarea intelectuală precede utilizarea eficientă a instrumentelor digitale.
Odată ce capacitățile cognitive ale copiilor sunt pe deplin formate, vor putea să navigheze cu ușurință prin programe precum Microsoft Word și Excel.
Înainte de a lucra pe calculator, este esențial să li se ofere copiilor oportunitatea de a se dezvolta în afara sferei digitale.
La atingerea unui anumit nivel de maturitate intelectuală, utilizarea calculatoarelor va deveni o sarcină relativ ușoară pentru ei.
Abordarea care implică afectarea dezvoltării mentale inițiale a copiilor, exclusiv în scopul familiarizării lor cu utilizarea calculatorului, se dovedește a fi o strategie inadecvată. Această metodă este, de fapt, promovată de către anumiți specialiști în educație media, însă ea constituie o eroare fundamentală, potrivit criticilor.
Este inevitabil ca accesul copiilor la tehnologia de Inteligenţă Artificială să fie limitat în viitor, după cum afirmă un cunoscut cercetător în domeniul neuroștiințelor, care se declară convins de această perspectivă.
„Vom ajunge să le restricţionăm copiilor accesul la Inteligenţa Artificială. Sunt absolut convins”
Întrebarea esențială este de ce acordăm o importanță deosebită ecranelor și tehnologiei?
Răspunsul parțial se datorează influentei lobby-ului.
Suntem permanent informați că tehnologia reprezintă viitorul și că trebuie să o adoptăm fără rezerve.
Această narațiune este susținută de persoane remunerate pentru a promova această idee.
Însă, acest lucru nu confirmă neapărat veridicitatea afirmațiilor lor.
„Acesta este viitorul, trebuie să facem asta, trebuie să continuăm în această direcție, trebuie să acceptăm că acesta este viitorul nostru și să ne obișnuim cu el.”
Limitele și regulile actuale sunt insuficiente pentru a răspunde la întrebarea dacă responsabilitatea pentru utilizarea ecranelor revine exclusiv consumatorului.
Politicienii ar trebui să impună o interdicție privind utilizarea smartphone-urilor de către minori sub vârsta de 16 ani.
O astfel de măsură ar fi extrem de utilă și țări precum Australia au început deja să o implementeze în beneficiul tinerilor.
De asemenea, la nivel european, există discuții privind introducerea unor restricții similare, ceea ce reprezintă un pas pozitiv.
Este inevitabil să nu ajungem la un punct în care să recunoaștem impactul dăunător al tehnologiilor asupra dezvoltării tinerilor și copiilor. Pe măsură ce conștientizăm aceste efecte, vom lua măsuri pentru a le atenua, impunând interdicții și stabilind limite pentru a-i proteja. Sunt ferm convins că această schimbare va avea loc.
Utilizarea Inteligenței Artificiale de către tineri va fi probabil supusă unor limite. Inteligența Artificială poate fi asimilată cu un instrument, similar cu ecranele, pe care copiii și adolescenții îl pot folosi după ce au dobândit o anumită maturitate și și-au dezvoltat abilitățile proprii. Abordarea corectă este să se considere Inteligența Artificială doar ca un instrument, și nu ceva mai complex.
În absența unui cadru legal restrictiv, responsabilitatea revine în întregime părinților, care sunt nevoiți să înfrunte această provocare în mod individual.
„În lipsa unei legi cu interdicții, fiecare părinte trebuie să ducă singur această luptă”
Limitarea accesului tinerilor la platformele digitale este un obiectiv urmărit și în România, existând un proiect în acest sens. Însă, Criticii acestei abordări consideră că nu este posibilă împiedicarea efectivă a copiilor de a accesa internetul și de a utiliza dispozitive electronice, nici măcar prin controlul vârstei. Oare putem îndepărta complet ecranele din fața copiilor?
– Sigur că este posibil. Trebuie doar să iei această decizie și apoi să te asiguri că este respectată. Le iei dispozitivul, punct.
Școlile ar putea impune această regulă și amenaja spații speciale unde copiii să-și lase telefoanele, de exemplu, iPhone-ul, și să-l recupereze la sfârșitul cursurilor. De asemenea, părinții ar putea fi încurajați să nu cumpere smartphone-uri copiilor lor înainte de vârsta de 16 ani, putând chiar să interzică acest lucru.
Este deja stabilit un anumit prag de vârstă, 16 sau 18 ani, până la care tinerilor li se interzice consumul de alcool. Cu toate acestea, se întâmplă ca unii tineri să consume alcool chiar în prezența părinților. În astfel de situații, cadrul legal existent îi permite părintelui să spună: „Nu îți permit să faci asta, fiindcă legea o interzice”.
Legea nu-mi permite să te las să faci asta, de aceea nu te las
. Rolul unei astfel de legi este să susțină părinții în responsabilitatea lor de a avea grijă de copii. Fără această lege, fiecare părinte ar fi nevoit să se confrunte singur cu această provocare, ceea ce nu este o abordare eficientă.
Pentru a asigura un viitor mai bun, este esențial să se implementeze legi care să ofere părinților autoritatea de a le pune în aplicare. Controlul asupra tehnologiilor poate fi exercitat, contrar părerii că suntem complet neputincioși în fața progresului tehnologic. Nu trebuie să acceptăm ideea că tehnologia este o forță incontrolabilă. Potrivit unor opinii, „Este similar cu ploaia care vine peste noi fără să putem face nimic pentru a o opri.” Însă, această percepție poate fi schimbată prin abordări responsabile.
„Nu în viața copiilor”
este un mesaj clar în acest sens, sugerând că viitorul nostru și al generațiilor viitoare depinde de deciziile actuale privind integrarea tehnologiei.
Oare interzicerea unui lucru nu face decât să-i sporească atractivitatea?
Acest argument este slab și nu stă în picioare. Deja, alcoolul este interzis copiilor – înseamnă că acest lucru îi va face să consume mai mult? Sper că nu se va întâmpla asta. Sunt la curent cu acest argument, însă care ar fi soluția alternativă? Să permitem copiilor să aibă acces la heroină și la orice altceva care îi poate dăuna doar pentru că o interdicție i-ar putea face să le dorească și mai mult? Nu, nu asta ar trebui să facem. Dacă un anumit lucru îi dăunează cu adevărat copiilor și avem cunoștință despre acest lucru, atunci este responsabilitatea noastră să intervenim și să spunem „nu”.
În situația în care un copil nu posedă un smartphone, părinții nu sunt obligați să-i interzică în mod permanent utilizarea acestuia. Pur și simplu, absența dispozitivului face ca interdicția să fie redundantă. În consecință, nu mai este necesară reiterarea unui „nu” zilnic. Faptul că nu are acces la un smartphone înseamnă că nu se impune instituirea unei interdicții suplimentare.
Este necesar să se acorde o atenție deosebită modului în care timpul este utilizat. „Ar trebui să vă gândiți cu atenție la felul în care vă petreceți timpul!”
O atenție deosebită se acordă, în general, copiilor atunci când vine vorba despre ecrane și lumea digitală. Dar nu cumva adulții sunt cei care au devenit, în realitate, cobaii experimentului digital la scară largă? Oare faptul că petrecem timp la computer pentru muncă și că interacțiunile sociale și timpul liber sunt mediate de ecrane nu ar trebui să ne dea de gândit?
– În nici un caz nu ar trebui să procedeze în acest fel. Eu însumi nu procedez astfel. Nu sunt activ pe rețelele de socializare și nici nu îmi petrec timpul liber în fața unui ecran.
Opt până la douăsprezece ore zilnic sunt dedicate activităților la calculator, care includ redactarea de e-mailuri, eseuri, articole și cărți. Acest mod de lucru nu are legătură cu riscul de a dezvolta demență. În fața ecranului, timpul meu este dedicat îndeplinirii sarcinilor profesionale și rezolvării eficiente a problemelor. Utilizarea calculatorului mă face mai eficient în muncă, comparativ cu scrierea manuală. Însă, trebuie făcută distincția între utilizarea profesională a calculatorului și petrecerea timpului liber sau a vieții sociale în fața ecranelor.
Un avertisment important a fost lansat, referitor la impactul negativ.
Este necesar să se acorde o atenție deosebită modului în care timpul este gestionat.
Recomandarea este de a consulta lucrările publicate și de a acorda o importanță deosebită mesajelor transmise prin intermediul acestora.
Pentru binele dumneavoastră, citiți-mi cărțile și luați în serios ceea ce scriu în ele!
Exagerarea în utilizarea spațiilor digitale a avut drept rezultat o deteriorare a calității vieții pentru tineri. „Viața tinerilor s-a înrăutățit din cauza folosirii excesive a mediilor digitale”
În ciuda integrării lor ușoare în viețile noastre, majoritatea oamenilor utilizează aceste tehnologii fără prea multă considerație. Reducerea timpului de utilizare poate părea o sarcină imposibilă, dar este oare rezonabil să presupunem că nu putem trăi fără ele?
– Cred că deja le tolerăm, în detrimentul acestor oameni și al întregii societăți.
În loc de a accepta că tehnologia există și că nu putem reveni la trecut, ar trebui să reflectăm asupra modului în care arăta lumea în urmă cu 20 de ani. În anumite aspecte, viața noastră actuală este mai bună, însă în altele, este mai dificilă. De exemplu, petrecerea a zece ore pe zi în fața ecranelor are consecințe negative, cum ar fi mai puține interacțiuni umane, mai multe cazuri de depresie, mai multe tulburări de anxietate și mai multe sinucideri.
Gene Twenge și Jonathan Haidt au efectuat cercetări ample pe această temă, iar rezultatele lor au fost făcute publice. Se observă o legătură directă între utilizarea excesivă a tehnologiilor digitale și deteriorarea stării de sănătate mintală în rândul tinerilor. Consecințele acestei tendințe sunt îngrijorătoare: ratele de depresie și anxietate au crescut, iar numărul de sinucideri a înregistrat o creștere alarmantă.
Nu ne dorim asta. Și nu putem numi acest lucru progres.
Statisticile actuale arată că numărul de fete și adolescente care își iau viața a depășit cifrele înregistrate în urmă cu câțiva ani. Acest fenomen ridică semnale de alarmă și impune o reevaluare a impactului tehnologiilor digitale asupra societății.
Utilizarea Inteligenței Artificiale este un subiect interesant, însă modul în care o utilizez este unul foarte limitat.
Nu o folosesc.
Atunci când ChatGPT a devenit disponibil, am experimentat cu acesta doar pentru o perioadă scurtă de timp, după care mi s-a părut neinteresant și nu am continuat.
Nu văd utilitatea acestuia pentru mine.
În schimb, citesc direct articolele științifice din revistele „Science”, „Nature” și „New Scientist”.
Acest obicei zilnic îmi permite să fiu la curent cu ultimele noutăți din domeniul științific.
Economisirea timpului este crucială pentru mine, așadar de ce aș pierde chiar și câteva minute pe ChatGPT atunci când pot accesa direct sursele originale? Prioritatea mea este să citesc materialele autentice, nefiltate, direct de la sursă. Nu mă interesează variantele diluate ale studiilor, ci doar textele originale, care sunt, în opinia mea, cele mai bune. Timpul meu fiind limitat, optez pentru a citi direct materialele de bază, fără intermediari.
Alegerea în chestiune poate fi făcută, într-o anumită măsură, de către oricine. Inteligența Artificială generativă are însă un efect nedorit: cu cât o folosim mai mult, cu atât șansele noastre de a rămâne autonomi scad, și nu cresc. O impresie înșelătoare ne face să credem că avem acces la o cantitate din ce în ce mai mare de informații și că putem procesa din ce în ce mai mult conținut. În realitate, însă, ceea ce asimilăm sunt versiuni din ce în ce mai puțin concentrate ale diverselor informații.
Eu spun că nu este mai bine așa
.
Întrebați-vă și dumneavoastră înșivă această întrebare, deoarece s-ar putea ca răspunsul dvs. să difere de al meu. Claritatea este ceea ce mă caracterizează pe mine în această privință: analizez conținutul inițial și rămân satisfăcut.
Într-o declarație recentă, afirmația a scos în evidență faptul că profitul financiar este scopul principal.
„Ei câştigă bani. Nu îi interesează sănătatea dumneavoastră”
Sunt cuvinte care reflectă o realitate îngrijorătoare.
O decizie individuală este ceea ce în prezent pare a fi. Însă, pentru anumite persoane, nu considerați că ar putea fi mai eficient și chiar mai satisfăcător să permită ChatGPT să le prezinte informațiile într-o formă concisă, în scopul eficienței?
– Exact asta vor să credeți cei care vă vând aceste produse.
În California, există câțiva miliardari care realizează venituri de zeci de miliarde de dolari anual, deoarece investesc în diseminarea repetată a mesajului: „Acesta este viitorul, asta trebuie să folosiți, trebuie să vă trăiți viața pe platformele noastre și să petreceți zece ore pe zi pe ele.”
Obiectivul lor este acumularea de bani. Nu le pasă de sănătatea dumneavoastră, de sănătatea copiilor dumneavoastră sau de bunăstarea oricui altcuiva. Își doresc doar să genereze profit și să transforme timpul oamenilor în resurse financiare.
Este o realitate pe care ei înșiși o recunosc:
„Monetizăm timpul.”
Mai exact, timpul celor tineri. Oare ar trebui să fim dezbinați și să ne structurăm existența în funcție de câștigurile lor? Acest mod de a gândi reprezintă adevărata iraționalitate!
Consecințele pe termen lung sunt alarmante atunci când permitem tehnologiilor să modeleze copilăria generației noastre, sacrificând educația și sănătatea lor pe altarul progresului.
Oricine susține că „trebuie să o adoptăm pentru că este viitorul” sau că „aceasta este lumea în care trăim astăzi” doar hrănește un ciclu vicios.
Nu
este un răspuns corect la această mentalitate.
În realitate, deciziile noastre actuale reflectă valorile pe care le prețuim și profitul nu ar trebui să fie singurul factor decisiv.
Noi avem puterea de a alege stilul de viață pe care dorim să îl avem și ar fi iresponsabil din partea noastră să acceptăm orbește această realitate tehnologică fără să o evaluăm critic.
Afirmația „Multitaskingul mintal nu există” ridică întrebări esențiale despre capacitățile cognitive umane. Acest concept a fost supus unui studiu amănunțit de către un celebru neurocercetător. Potrivit acestuia, creierul nostru nu este capabil să se concentreze decât pe o singură sarcină la un moment dat. Această limitare are implicații semnificative în ceea ce privește interacțiunea noastră cu tehnologia, în special cu inteligența artificială (AI).
În fiecare dimineață, asistenta mea virtuală, Alexa, îmi oferă știri, însă acest obicei ridică anumite întrebări.
Un jurnalist ar trebui să fie mai conștient de sursele sale de informații și să nu se bazeze exclusiv pe tehnologie pentru a fi la curent cu evenimentele.
În loc de a solicita informații de la Alexa, ar fi indicat să consulte direct publicații de prestigiu precum The New York Times, The Wall Street Journal și The Washington Post în fiecare dimineață.
De asemenea, citirea săptămânală a The New Yorker și The Atlantic ar oferi o perspectivă mai amplă și mai aprofundată asupra evenimentelor.
Acesta este, în fond, modul în care își organizează lectura.
Pentru a obține informații autentice, nu cer Alexei să-mi spună titlurile din The New York Times.
În schimb, le citesc eu însumi și, atunci când găsesc ceva captivant, pătrund direct în esența articolului.
Astfel, ajung la sursa reală a informației, spre deosebire de o variantă atenuată oferită de Alexa.
În timp ce Alexa îmi prezintă la iveală știrile, sunt liber să mă ocup și de activități casnice, precum spălarea vaselor. Acesta este, probabil, cel mai convingător motiv pe care îl pot invoca în favoarea acestei tehnologii.
Oricine utilizează această tehnologie devine din ce în ce mai dependent de ea în viața de zi cu zi, însă există anumite limite.
Atunci când citiți ziarul The New York Times, de obicei, nu doriți ca cineva să vă dicteze conținutul.
În schimb, dacă The New York Times sau The Washington Post vi se citesc direct, fără intervenția unui sistem de Inteligență Artificială precum Alexa, care să prelucreze informațiile, totul este în ordine.
În plus, puteți efectua activități casnice, cum ar fi spălatul vaselor, în același timp, lucru care vă permite să fiți mai eficienți.
În realitate, două activități mentale nu pot fi realizate concomitent. Deși puteți efectua activități fizice, precum spălatul vaselor, și simultan să recepționați informații, de exemplu, prin audiție, procesarea a două fluxuri de informații în același timp este imposibilă pentru oameni. Atunci când încercați să faceți acest lucru, creierul dumneavoastră trece rapid de la unul la celălalt, ceea ce duce la o scădere a calității procesării ambelor. Prin urmare, niciuna dintre activitățile desfășurate nu este realizată eficient. Așadar, conceptul de multitasking mental este inexistent. Însă, dacă doriți, puteți, de exemplu, să ascultați un program radiofonic interesant în timp ce spălați vasele.
Un nivel ridicat de educație în perioada tinereții oferă protecție împotriva riscului de demență la vârsta înaintată, potrivit unui expert. Educația solidă reprezintă un factor cheie în prevenirea acestei condiții.
„O educație solidă în tinerețe vă protejează împotriva demenței la bătrâneţe”
În discuțiile purtate, un anumit punct de vedere mi-a ridicat cele mai mari dificultăți în a găsi o replică pertinentă.
– Răspunsul meu este următorul: în situația în care aș fi confruntat cu un argument care ar demonstra că perspectiva mea este eronată, aș fi suficient de deschis pentru a-l accepta și a-mi recunoaște greșeala.
Eu caut întotdeauna adevărul.
Fiind om de știință, sunt obișnuit să descopăr că am făcut greșeli: „Aici am greșit. Și aici am greșit.”
Când faptele suferă modificări, îmi revizuiesc opinia în consecință.
COMENTARII / 0