Documentul subliniază că articolul 148, alineatul 4 din Constituţia României atribuie inclusiv preşedintelui responsabilitatea de a garanta îndeplinirea obligaţiilor rezultate din aderarea la Uniunea Europeană. Această responsabilitate justifică „solicitarea unei reevaluări prudente a compatibilităţii practice a măsurii cu obligaţiile europene, fără a atribui cererii de reexaminare funcţia unui nou control de constituţionalitate”, arată cererea de reexaminare.
Completarea introdusă la Camera Deputaţilor în cuprinsul legii supuse reexaminării necesită o distincţie între stimulentele pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, care intră în sfera interdicţiei din art. 17 alin. (15) al Directivei, şi eventualele stimulente pentru alte sisteme individuale de încălzire, a căror conformitate trebuie examinată în funcţie de caracteristicile tehnice concrete, spune şeful statului.
Celelalte ipoteze tratate de Ordonanţa Guvernului nr. 16/2025 trebuie, la rândul lor, raportate la domeniul interdicţiei, la dispoziţiile Directivei şi la orientările interpretative ale Comisiei Europene, se arată în cerere.
Citește șiRespinsă de Bolojan, masa pentru o mie de persoane în Qatar a fost aprobată de noul guvern. Parlamentari pot face parte din delegație
Prin urmare, adăugarea realizată de Camera Deputaţilor în textul legii, care este supusă revizuirii,
„nu are un asemenea temei”
.
„Ea permite acordarea de stimulente pentru instalarea de cazane alimentate cu combustibili fosili în imobile racordate la puncte termice care deservesc mai puţin de 50 de utilizatori finali pentru o perioadă de maximum doi ani” precizează şeful statului.
Adăugarea realizată în cuprinsul legii, prezentată în Camera Deputaţilor pentru reexaminare, nu găsește temei în Directiva, atât în ceea ce priveşte excepţia în sine, cât şi în legătură cu termenul stabilit pentru aplicare. Directiva impune un rezultat obligatoriu pentru statele membre, spune
Nicuşor Dan susține că investiția în aparate noi alimentate cu combustibili fosili ar putea întârzia adoptarea sistemelor de încălzire cu emisii reduse.
În plus, un prag sub 50 de utilizatori finali poate semnala probleme economice în gestionarea unui punct termic, însă, pe sine, nu confirmă avantajul de mediu al înlocuirii acestuia cu instalații individuale alimentate cu combustibili fosili.
fonduri publice pentru cazane autonome alimentate cu combustibili fosili trebuie evaluate comparativ cu alte proiecte de investiții pe care aceleași resurse ar putea susține. În condițiile unor disponibilităţi bugetare limitate, alocarea de bani pentru aceste echipamente ar putea diminua fondurile destinate reducerii consumului de energie al clădirilor, modernizării eficiente a sistemelor de încălzire sau utilizării surselor regenerabile, subliniază președintele.
Şeful statului subliniază că protejarea locatarilor și asigurarea continuării încălzirii justifică intervenția publică, însă alegerea instrumentelor de sprijin trebuie să țină cont și de consecințele durabile asupra mediului.
„Este, prin urmare, oportună reconsiderarea soluţiei legislative, astfel încât sprijinul să fie orientat către alternative conforme cadrului european, selectate în urma unei evaluări a fezabilităţii tehnice, a costurilor pentru beneficiari şi a reducerilor de consum şi de emisii. În acest mod, răspunsul la dificultăţile actuale ale comunităţilor poate fi integrat într-o perspectivă de modernizare a încălzirii, fără perpetuarea dependenţei de combustibili fosili”, mai transmite şeful statului.
La data de 9 aprilie 2026, Parlamentul a transmis preşedintelui, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2025 pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanţa energetică a clădirilor şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe (PL-x nr. 299/2025).
În data de 27 aprilie 2026, președintele a ridicat o obiecție de neconstituționalitate, demonstrând că legea în cauză încălca prevederile art. 1 alin. (5), art. 147 alin. (4), art. 148 alin. (2) și (4), prin referire la art. 35 și art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituția României.
Curtea Constituţională a respins obiecţia privind neconstituționalitatea și a afirmat că legea în discuție rămâne constituţională în raport cu criticile exprimate.
COMENTARII / 0