Nicușor Dan face a patra încercare pentru formarea guvernului

Aceasta marchează a patra încercare de a forma un Guvern cu autoritate completă, după căderea Cabinetului Ilie Bolojan. În ziua de miercuri, Parlamentul a respins ultima propunere, cea a Guvernului lui Siegfried Mureșan, în care doar 182 de deputați au votat pentru, fiind cu mult sub cele 233 de voturi necesare învestirii.

În această zi, Nicușor Dan a declarat că nu mai dorește să prelungească blocajul. Consultările vor începe la 14:00 cu PSD, iar apoi, la fiecare jumătate de oră, se vor desfășura cu AUR, PNL, USR, UDMR, minoritățile și celelalte grupări parlamentare. Ultima convocare este cea a parlamentarilor neafiliați, la ora 19:00. Președintele se așteaptă să prezinte noua nominalizare în aceeași zi.

Pe masă, Nicușor Dan are în vedere două opțiuni majore.

Citește șiLiberalii decid sâmbătă cum se vor poziţiona faţă de Guvernul Niculescu. Părerile sunt împărţite în PNL

Prima alegere este de tip politic: Sorin Grindeanu ca prim‑minister și un guvern minoritar PSD.

Social-democrații se îndreaptă spre Cotroceni cu ideea ca liderul partidului să fie numit prim-ministru. Pentru ca un astfel de Executiv să poată trece prin Parlament și să conducă guvernul, ar fi necesar să obțină voturi din afara PSD.

A doua variantă, cea favorizată momentan de șeful statului, presupune numirea unui premier independent sau tehnocrat, în jurul căruia se poate forma o majoritate parlamentară.

În compilarea președintelui se prevede mai multe nume. Dintre cele recunoscute se evidențiază Alexandru Nazare, în prezent ministru interimar al Finanțelor, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale, și Eugen Tomac, consilier prezidențial. În săptămâni recente a fost menționat și numele diplomatului Luca Niculescu.

Miza unui independent este simplă: acesta ar trebui să fie suficient de acceptabil pentru PSD, PNL și UDMR încât să poată obține cele 233 de voturi necesare în Parlament, fără ca partidele să fie obligate să renunțe public la toate „liniile roșii” trasate în ultimele săptămâni.

Liniile roșii, care împiedică majoritatea.

Problema lui Nicușor Dan nu constă în insuficiența de candidați la funcția de premier, ci în calculele parlamentare.

Președintele a exclus participarea AUR la guvernare și, potrivit informațiilor din jurul negocierilor, nu dorește nici ca viitorul Guvern să depindă de voturile partidului condus de George Simion. Șeful statului și-a justificat poziția prin mandatul său pentru păstrarea direcției pro-occidentale și pentru menținerea stabilității financiare a României.

PSD comunică că nu există nicio posibilitate de guvernare între PSD și AUR și încearcă să creeze o structură în jurul propriei propuneri sau a unui tehnocrat aprobat de partid.

USR se poziționează în opoziție față de PSD. Dominic Fritz a solicitat din nou alegeri anticipate, iar partidul a declarat că nu dorește să susțină un guvern în care să participe PSD.

PNL se îndreaptă spre Cotroceni fără a prezenta o nouă ofertă de premier, în urma eșecului lui Siegfried Mureșan. În cadrul partidului se găsesc opinii contrastante referitoare la colaborarea cu PSD: un segment al liberalilor este dispus să participe la o coalizare guvernamentală alături de social-democrați, în timp ce alt segment consideră că cel mai bine ar fi să ofere doar un vot pentru a elibera situația politică.

UDMR susține restabilirea unei structuri de guvernare cât mai similare cu coaliția precedentă, excluzând USR în condițiile politice actuale.

Toate aceste condiții fac ca găsirea unei majorități de 233 de voturi să rămână principala problemă a oricărui premier desemnat.

România a trecut examenul S&P, însă a primit un avertisment.

Primul ministru nou va fi numit la numai câteva zile după una dintre cele mai semnificative evaluări financiare ale României în acest an.

S&P Global Ratings a luat, vineri seară, decizia de a păstra ratingul suveran al României la BBB-/A-3, cea mai înaltă poziție din gama recomandată pentru investiții. Astfel, România a evitat o retrogradare în categoria „junk”, deși perspectiva ratingului rămâne negativă.

Verdictul a fost emis, însă conține o cerință care amplifică presiunea suplimentară direct asupra negocierilor politice de luni.

Conform S&P, scenariul principal presupune că România va reuși să constituie un Guvern și să prezinte un plan bugetar solid pentru anii 2027 și 2028. Agenția avertizează că o perio

Agenția de rating S&P prevede că în 2026 deficitul bugetar va reprezenta în jur de 6,25% din PIB, scăzând față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024, și subliniază că menținerea stabilității politice și aprofundarea consolidării fiscale rămân cruciale pentru viitorul economic. În plus, S&P anticipează un deficit de 5,8% în 2027 și de 5% în 2028.

Mai mult, cele trei principale agenții de rating – S&P, Fitch și Moody’s – mențin în prezent o perspectivă negativă privind ratingul suveran al României. Aceasta indică faptul că viitorul guvern va pătrunde în Palatul Victoria cu foarte puțin spațiu pentru experimente fiscale sau pentru o nouă perioadă de paralizie politică.