Din Chișinău, Președintele României a abordat pentru prima dată dezvăluirile referitoare la șeful SPP, Lucian Pahonțu. El afirmă că oricine a
Nicușor Dan susține că Pahonțu este nevinovat și exprimă nemulțumire față de Recorder:
„Nu ştiu care e scandalul”
Citește și„A mers prea departe”. Musk îi cântă în strună lui Trump, după ce președintele SUA a cerut plecarea lui Zelenski
În ciuda altor opinii, Nicușor Dan afirmă că
„generalul Pahonțu nu se încadrează aici”
. Președintele a ales să nu ofere justificări pentru poziția sa.
Mai mult, președintele a criticat titlul anchetei Recorder care a readus în prim-plan apartanența la Securitate a lui Pahonțu, spunând că „nu se justifică în conținut”. „Nu ştiu care e scandalul”, a adăugat el.
Președintele afirmă că nu a realizat o evaluare a lui Pahonțu.
„O evaluare a acestui serviciu am făcut-o cu propriile simțuri ”, a argumentat Nicușor Dan întrebat dacă a cerut o evaluare a lui Lucian Pahonțu. Președintele admite că nu a făcut o evaluare managerială a șefului SPP, dar s-a convins că serviciul este unul profesionist cu ofițeri buni.
Care este motivul pentru care Pahonțu nu a prezentat declarația de interese în decursul a 20 de ani?
În această etapă, președintele a ales să abordeze situația succint:
„SPP nu e un serviciu secret, ci un serviciu de pază”
27 august, joi, Libertatea a publicat un articol despre proiectul Guvernului care interzicea combinarea pensiei speciale cu salariul, pregătit toamna precedentă de autorități, și care, în prima sa versiune publică, conținea un amendament destinat exclusiv lui Lucian Pahonțu, șeful SPP. În mod concret, acesta ar fi fost singurul beneficiat direct dacă proiectul ar fi fost adoptat în acea formă inițială.
Recorder: „Generalul Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”
Generalul Lucian Pahonțu, cel mai vechi și unul dintre cei mai influenți comandanți ai serviciilor secrete din România, deține un capitol ascuns în biografia sa oficială. O cercetare detaliată realizată de jurnaliștii de la Recorder evidențiază că actualul director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) a activat în Trupele de Securitate în ultimii ani ai regimului comunist și a făcut parte din forțele de represiune trimise să înăbușe Revoluția din decembrie 1989, în centrul Capitalei.
În decursul a peste două decenii în conducerea SPP, în perioada în care România a avut trei președinți noi, Lucian Pahonțu a menținut o totală ascundere a primilor săi ani de activitate militară. În fișa sa oficială de CV, intervalul 1987-1990 este prezentat printr-o descriere ambiguu, indicând doar poziția de comandant de pluton la Ministerul de Interne, în cadrul transmisiunilor.
Lucian Pahonțu este cel mai longeviv șef de serviciu secret din România. Sursa foto: Gettyimages/Inquam Photos George CălinUn CV cosmetizat și o legătură de rudenie la nivel înalt
Lucian Pahonțu era, potrivit documentelor și mărturiilor, ofițer la UM 0305 de la Băneasa, în cadrul Trupelor de Securitate. Raportul semnat de Alexandra Șerban pentru Recorder arată acest fapt. Această structură militarizată era subordonată direct Departamentului Securității Statului (DSS), principalul instrument de represiune al regimului condus de Nicolae Ceaușescu.
Accesul său la aceste forțe a fost posibil datorită unui element semnificativ: relația de rudenie cu generalul Vasile Milea, fost ministru al Apărării naționale în perioada recentă a regimului comunist. Conform informațiilor menționate în anchetă, părintele liderului SPP era văr primar cu generalul Milea, amândoi provenind din comuna Lerești din județul Argeș.
Contribuția la suprimarea Revoluției din decembrie 1989.
Cele mai grave informații aduse în atenția publicului vizează participarea unității lui Lucian Pahonțu la evenimentele sângeroase din București. Potrivit rapoartelor identificate în arhive și în Dosarul Revoluției, UM 0305 Băneasa a fost alarmată încă din 17 decembrie 1989, odată cu izbucnirea protestelor la Timișoara, iar pe 21 decembrie a fost trimisă în zona Comitetului Central pentru a proteja dictatura.
Înregistrările arată că ofițerul Lucian Pahonțu și unitatea sa au fost în zona baricadei Intercontinental în noaptea de 21‑22 decembrie, un spațiu ce a devenit o baie de sânge sub acțiunea forțelor de ordine. În aceeași noapte, în capitală, armata a ucis 48 de oameni și a arestat și lovit sute de protestatari. Investigația subliniază, de asemenea, că unitățile din care Pahonțu facea parte au participat ulterior la represiunea violentă a protestatarilor în timpul Mineriadei de 13 iunie 1990.
Modul în care SPP răspunde.
În urma solicitării de a clarifica acțiunile sale în perioada Revoluției, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările precise puse de jurnaliști despre biografia sa.
Șeful SPP a ales să ofere o perspectivă sumară, susținând că tot parcursul său profesional s-a desfășurat în totală conformitate cu reglementările legale și cu principiile militare. Generalul a menționat loialitatea, devotamentul față de țară, onoarea și integritatea ca fiind coloanele de bază care l-au orientat pe parcursul carierei în uniformă.
Lucian Pahonțu, în vârstă de 60 de ani, a fost mutat în rezervă în anul 2024, deținând titlul de general cu patru stele. Cu toate acestea, el își menține și continuă să ocupe funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază, instituție la care a fost numit în 2005.
Libertatea a cerut Institutiei Prezidențiale să
Cariera profesională a lui Lucian Pahonțu.
Pahonțu nu este un demnitar public lipsit de controverse. În anul 2019, Libertatea a dezvăluit că acesta a publicat o carte plagiată. El a absolvit Școala de Ofițeri de Transmisiuni în anul 1987, după care a lucrat în Ministerul de Interne. În decembrie 1989, Lucian Pahonțu era ofițer în trupele de securitate – o structură militară care acționa în uniformă, separată de Securitate. În CV-ul oficial, publicat pe site-ul SPP, Pohonțu apare drept comandant de pluton în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în perioada 1987-1990. În logica democratică, el ar fi trebuit lustrat.
Lucian Pahonțu – fotografie realizată de Agerpres.
În anul 2005, a ocupat funcția de director al SPP, având titlul de secretar de stat, încheiată de președintele Traian Băsescu. Înainte de aceasta, între 2002 și 2005, a deținut poziția de comandant al Brigăzii Speciale de Intervenție Vlad Ţepeş din cadrul Jandarmeriei Române.
În intervalul 1999–2002, el a deținut poziția de șef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi din București. În 1994 a finalizat studiile la Facultatea de Arme Întrunite, afiliată Universității Naționale de Apărare „Carol I”, iar în 2003 a obținut titlul de doctor în științe militare.
Conform publicației Newsweek, Lucian Pahonțu percepe un venit net de 31.300 lei în calitate de director al SPP, în timp ce adjunctul său primește 25.000 lei.
Reporterul Hotnews a întrebat acum un an de ce președintele Nicușor Dan continuă să numească Lucian Pahonțu ca șef al SPP. Acesta a declarat că va exista o evaluare, iar aceasta nu a fost încă publicată. Conform surselor Libertatea, afirmația este confirmată.
Ex-președinții Traian Băsescu și Klaus Iohannis l-au susținut și l-au menținut pe Pahonțu.
Într-o apariție la B1 TV, Băsescu a caracterizat pe Pahonțu ca un ofițer competent, responsabil pentru modernizarea SPP-ului, însă a ridicat cu tărie atât durata neobișnuită a mandatului său, cât și legăturile sale strânse cu liderii politici contemporani, adăugând cu umor că îl va întâlni la pensie „în Cișmigiu, la un șah sau o tablă”.
„Este un ofițer bun. Eu l-am cunoscut doar ca activând la Jandarmerie. A făcut din SPP un serviciu profesionist ale cărui servicii au fost cerute în mod repetat de oficiali ONU pentru vizite în Africa și în alte zone”, a declarat acesta.
Pentru publicația Libertatea, Liviu Pleșa, cercetător la CNSAS și membru al Comisiei Prezidențiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a răspuns la declarațiile lui Traian Băsescu, care recent a susținut că nu era informat despre antecedentele lui Lucian Pahonțu – persoana pe care a desemnat-o în conducerea SPP și pe care a promovat-o la rangul de general – și despre afilierea acestuia la unitățile de Securitate implicate în represiunea din Revoluția din 1989.
Liviu Pleșa, cercetător la CNSAS, Foto: captură youtube
„Nu cred că Traian Băsescu nu a știut cine este Pahonțu, deoarece orice președinte verifică cu serviciile de informații persoana respectivă înainte de a o pune într-o funcție așa de importantă”, a explicat Pleșa.
Fundamentul declarației cercetătorului provine din rigor documentelor din fostei poliții politice:
Am citit sute de fișe de cadre de la Securitate și vreau să vă spun că sunt foarte minuțios făcute, în special cele din anii ’80. Sunt trecute în ele toate datele, grad, funcție, unitate, misiuni. Nu se poate ca fostul președinte să nu fi aflat
În perioada mandatului său, Băsescu a acordat promovarea, iar Iohannis și Dan au menținut poziția acestuia depășind limitele legale.
Istoricul și cercetătorul Marius Oprea respinge presupunerea că Traian Băsescu nu ar fi știut antecedentele șefului SPP, susținând că ex‑pre
Lucian Pahonțu a fost plasat în statut de rezervă printr-un decret încheiat de Klaus Iohannis, însă a continuat să facă parte din conducerea SPP.
Conform unui istoric, Băsescu era la curent cu toate detaliile referitoare la Lucian Pahonțu, de la activitatea sa în securitate până la un accident de vânătoare neînregistrat, în urma căruia a decedat un individ, motiv pentru care l-a
„ținut în chingi”
.
Mai mult, Oprea susține că succesorul său, Klaus Iohannis, l-a păstrat în funcție pe șeful SPP din cu totul alte motive – „să-i țină paltonul” și „dintr-o fascinație pentru bărbați impozanți în uniformă” -, rezultatul final fiind că Pahonțu a ajuns să țină de unul singur România „în șah”, într-o poziție pe care istoricul o descrie drept un „somn al rațiunii”.
Traian Băsescu a primit o critică severă din partea unui general al Armatei Române.
Generalul (r) Dorin Toma a ridicat un atac aspru în direcția fostului președinte Traian Băsescu după ce acesta a afirmat că nu era la curent cu istoria șefului Serviciului de Protecție și Pază (SPP).
Generalul Dorin Toma. Fotografia provine de la Inquam Photos, realizată de Octav Ganea.
Într-o postare pe o rețea socială, Toma a descris comentariul fostului șef de stat ca fiind plin de tupeu. El evidențiază ironie situației în care dignitarul care l-a numit în funcție, l-a păstrat timp de 10 ani și l-a onorat de mai multe ori, susține cu nonșalanță că nu avea nicio idee despre trecutul său.
„Adică, mai simplu spus, l-a luat de pe stradă și l-a pus acolo… Cât de stupizi ar trebui să fim pentru a crede astfel de aberații?”
<iframe src=”https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fdorin.toma.12%2Fposts%2Fpfbid02ytWvdseLxLw4LNkM7piHXUQuzCTGgYNYnxq3omjtzxHSd3UcNTSsNpnaVcsrczx3l&show_text=true&width=500″ width=”500″ height=”317″ style=”border:none;overflow:hidden” scrolling=”no” frameborder=”0″ allowfullscreen=”true” allow=”autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share”></iframe>Verificările stricte din sistem demontează scuzele fostului președinte
Pentru a contracara presupunerea de ignorare, Dorin Toma a susținut ca dovadă experiența sa acumulată în cadrul instituției. El a precizat că, la un anumit grad, inspecțiile se desfășoară în mod regulat și cu o atenție deosebită. Generalul a menționat că, în cazul său, verificările au inclus și supravegherea vecinilor din fața blocului, precum și solicitarea administratorului de a furniza referințe privind el și familia sa.
În acest context, generalul (r) Toma consideră de necrezut ca nimeni să nu fi știut trecutul celui desemnat să conducă o structură care asigură protecția celor mai importanți demnitari și care funcționează, pe deasupra, ca serviciu de informații. De altfel, generalul pune sub semnul înt
COMENTARII / 0