Când i s-a adresat în mod direct întrebarea dacă Rusia este cu adevărat dispusă să negocieze pentru încheierea războiului, Nicușor Dan a oferit un răspuns concis:
„În acest moment, nu.”
Președintele a continuat să afirme că țările occidentale, în opinia sa, ar trebui să păstreze abordarea existentă de susținere a Ucraina și să mențină presiunea exercitată asupra Rusiei.
Citește șiGuvernul britanic alocă 17 milioane de lire pentru reparații la Cernobîl
„Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să impunem sancțiuni Rusiei”,
a afirmat Nicușor Dan.
Șeful statului estimează că starea economică a Rusiei ar putea să devină unul dintre elementele ce determină Moscova să-și modifice poziția.
„Cred că economia rusă suferă și acesta este un motiv bun pentru ca Rusia să ajungă, la un moment dat, la negocieri. Nu văd acel moment acum, dar sper să vină destul de curând”
a declarat președintele.
În prezent, se desfășoară eforturi diplomatice, însă nu se ajunge la niciun acord.
În acest interval, declarațiile lui Nicușor Dan apar în timp ce Statele Unite reîncearcă să elaboreze un cadru de dialog între Moscova și Kiev.
În ultimele luni, încercările de mediere inițiate de Washington au rămas în stagnare. La începutul lunii septembrie, administrația lui Trump a trimis pe Steve Witkoff și pe Jared Kushner la Moscova și Kiev pentru a relua negocierile. Kremlinul a declarat ulterior că nu exclude reînceperea dialogului tripartit între Rusia, Ucraina și SUA, însă până în prezent nu s-a înregistrat niciun avans semnificativ.
În New York, în cadrul Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump au abordat, pe 22 septembrie, tema unui armistițiu restrâns referitor la atacurile asupra infrastructurii energetice.
Zelenski a declarat după reuniune că Ucraina este pregătită să adopte diverse modalități pentru a întrerupe mutual atacurile asupra infrastructurii energetice. În paralel, atacurile aeriene din partea ambelor faze au persistat, iar un acord de încetare a conflictului rămâne îndepărtat.
Întărirea presiunii economice asupra Rusiei
Pe 21 septembrie, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a anunțat că deficitul bugetar al Rusiei va ajunge la aproximativ 3% din PIB în 2026, aproape dublu față de cifra inițială de 1,6%. Pentru a acoperi cheltuielile suplimentare, inclusiv cele legate de operațiunile militare și apărarea aeriană, guvernul a majorat taxele.
Moscova plănuiește să împrumute mai mult decât a prevăzut inițial, iar costurile de finanțare s-au intensificat din cauza ratelor de dobândă ridicate. În același timp, veniturile sporit din petrol continuă să fie o sursă majoră de finanțare pentru Kremlin.
Occidentul caută să intensifice presiunea asupra acestor surse de venit. În septembrie, Statele Unite au introdus un pachet extins de sancțiuni, adresat sectorului energetic și celui de apărare al Rusiei, precum și la cunoscută „flotă din umbră” folosită pentru exportul petrolului, în ciuda restricțiilor impuse de Occident. Kremlinul afirmă că măsurile suplimentare complică negocierile.
Nicușor Dan a subliniat că România trebuie să continue să sprijine Ucraina.
președintele a subliniat, în cadrul interviului acordat canalului CNN, că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue.
„Ucraina este un stat independent care a fost atacat și trebuie să o sprijinim”
a declarat Nicușor Dan.
România a jucat un rol semnificativ atât în asistența refugiaților ucraineni, cât și în transportul mărfurilor și cerealelor provenite din Ucraina, în special după ce atacurile rusești au diminuat capacitatea Kievului de a folosi anumite porturi proprii.
În anul 2026, relevanța drumurilor de pe Dunăre a revenit la niveluri ridicate. În luna august, forțele ruse au lansat un atac asupra rețelei de infrastructură a portului ucrainean Ismail, situat la vecinătatea graniței române, într-o perioadă în care exporturile din Ucraina se confruntau deja cu perturbări cauzate de amenințările de securitate din Marea Neagră.
interceptoare și apărarea aeriană constituie o problemă majoră.
Nicușor Dan a subliniat, de asemenea, o problemă suplimentară cu care se confruntă Ucraina și statele europene: deficitul de interceptoare necesare pentru apărarea antiaeriană.
Conform președintelui, problema nu se limitează doar la disponibilitatea statelor de a livra astfel de sisteme Ucrainei, ci și la abilitatea industriei occidentale de a fabrica rapid muniție și interceptoare suficiente.
„Nu este o problemă a voinței, este o problemă de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru asta”
a declarat Nicușor Dan în cadrul unui interviu difuzat de CNN.
Cererea de noi capacități de apărare aeriană s-a intensificat, pe măsură ce Rusia a crescut atacurile cu drone și rachete. Reuters a raportat pe 22 septembrie că Moscova a început să adopte pe scară mai largă, printre alte mijloace, drone Shahed cu propulsie cu reacție, care sunt mai rapide și mai greu de interceptat cu tehnologiile utilizate împotriva variantelor tradiționale.
COMENTARII / 0