„Problema mare este că suntem într-o situație în care, pe o chestiune națională, de identitate, se pronunță foarte gălăgios o parte a spectrului politic”.
a declarat Nicușor Dan, când i s-a cerut să explice ce înseamnă conceptul de „naționalism sănătos”.
Citește șiBuzoianu explică de ce Elena Mateescu nu poate fi evaluată după controlul de la ANM: „Consiliul de Administrație este nefuncțional”
Președintele consideră că vocile moderate au ajuns să evite temele legate de identitatea și atașamentul față de țară de teama de a nu fi asociate cu discursurile radicale.
„Cumva, toți ceilalți sunt timorați să spună, pentru a nu se asocia cu acest discurs extrem de zgomotos: «Eu iubesc țara asta, eu vreau ca copiii mei să trăiască aici, încerc să ajut țara asta ca să se dezvolte și să aibă un viitor pentru copiii mei»”, a afirmat șeful statului.
În perspectiva sa, acest fel de comunicare este absentă din domeniul public, în contrast cu societățile occidentale, unde legătura cetățenilor cu națiunea în care își desfășoară viața și activitatea profesională se manifestă fără a fi imediat legată de extremism.
Nicușor Dan a spus:
„Puteți să puneți în loc de naționalism patriotism”
Președintele a reluat și asupra selecției cuvântului care a provocat cele mai multe discuții, după intervenția sa la Catedrala Națională.
„Pentru mine, naționalism are un sens foarte juridic sau, dacă vreți, constituțional. Și pentru oricine are orice fel de suspiciune poate să pună în loc de naționalism patriotism”
S-a exprimat Nicușor Dan.
El afirmă că nu a dorit să transmită un mesaj ideologic mai extins.
„N-am vrut să spun mai mult decât asta, decât ceva cu identitate între tine și țara ta și pe care să o exprimi cu decență în spațiul public.”
Declarația a fost emisă după discursul susținut pe 1 septembrie la Catedrala Națională, în cadrul deschiderii Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși. În acel moment, Nicușor Dan a subliniat că România necesită o asumare publică mai accentuată a valorilor, a istoriei sale și a unui „naționalism sănătos”, în timp ce spațiul public se află între „defetiști” și „demagogi”.
„Țara asta are o istorie. Noi nu venim de nicăieri”
și a subliniat că românii trebuie să se simtă mândri de cei care au pus bazele națiunii și să creadă în abilitatea lor de a continua dezvoltarea țării. În același timp, a avertizat că discursul despre identitate este ocupat, pe de o parte, de cei care afirmă că
„nu o să putem face nimic în țara asta”
și, pe de altă parte, de politicieni care
„se bat cu pumnii în piept”
și folosesc trecutul în scop demagogic.
Se va forma un partid care susține „naționalismului sănătos”? Nicușor Dan a declarat:
„Nu este în sfera mea de preocupare”
Într-un interviu la Euronews, Nicușor Dan a declarat că un discurs de acest tip nu ar necesita și o mișcare politică, subliniind că mesajul său a fost apreciat și de politicieni din diferite formațiuni.
„Nu vă ascund că au fost oameni politici din toate formațiunile care mi-au scris mesaje după asta și au spus: «Da, ați avut dreptate, e bine că ați spus asta»”, a declarat președintele.
El a respins, totuși, presupunerea că discursul ar fi marcat începutul formării unei noi platforme politice.
„Nu am făcut asta ca să declanșez cine știe ce mișcare politică în societate, ci a fost un mesaj de care cred eu că era nevoie.”
Potrivit lui Nicușor Dan, trebuie să se modifice modul în care se consideră că doar discursurile naționaliste extravagante arată loialitatea față de țara noastră.
„Trebuie numai să echilibrăm tipul acesta de mesaj, să nu pară că, dacă nu te bați cu pumnii în piept și te înfășori de trei ori pe zi cu tricolorul, nu ții la țara asta.”
Într-o interogare directă privind necesitatea unui „partid prezidențial” ce ar susține această direcție, șeful statului a respins această posibilitate.
„Constituțional, președintele este în afara jocului partidelor politice. (…) Nu este în sfera mea de preocupare să creez partide politice”, a spus Nicușor Dan.
Ce înseamnă pentru el expresiile „farisei” și „defetiști”?
În același interviu, Președintele a clarificat și expresiile din adresa de la Catedrala Națională.
În contextul „fariseilor”, Nicușor Dan a declarat că termenul desemnează persoane care valorifică religia și sentimentul religios în scop politic sau personal.
Președintele a afirmat:
„Fariseu este cineva care se folosește de religie, de sentimentul religios, în mod oportunist ca să parvină”
El a diferențiat credința exprimată cu „smerenie” de utilizarea zgomotoasă a religiei pentru a câștiga un avantaj în domeniul public.
În contextul defetismului, Nicușor Dan afirmă că dificultatea apare atunci când percepția României se limitează doar la eșecurile instituțiilor statului.
Președintele a recunoscut că România încă se confruntă cu dificultăți majore în domeniul corupției, al funcționării administrației, al unor instituții și al justiției, însă a afirmat că aceste aspecte trebuie echilibrate cu realizările obținute în ultimele două decenii.
„România a avut o dezvoltare economică impresionantă în 20 de ani”, a afirmat Nicușor Dan, invocând inclusiv reacțiile unor diplomați străini care au revenit în țară după mai multe decenii și au remarcat schimbarea acesteia.
Într-o declarație, Șeful statului a menționat absorbția de 99% a fondurilor europene din cadrul exercițiului financiar clasic, subliniind că aceste performanțe trebuie să fie recunoscute și în analiza evoluției României.
COMENTARII / 0