Pe Facebook, Nicușor Dan și Ilie Bolojan au exprimat reacția lor după ce Standard & Poor’s a păstrat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă. Președintele a subliniat că această decizie arată contribuțiile întregii societăți, în timp ce premierul interimar a alertat asupra pericolelor cauzate de prelungirea blocajului politic.
Nicușor Dan a reacționat sâmbătă la confirmarea ratingului suveran al României de către Standard & Poor’s, declarând că această decizie arată că țara rămâne un partener de încredere pentru investiții și că economia transmite semnale de stabilitate.
Citește șiMai puțini ucraineni scutiți de mobilizare, plan Guvern contestat
„Decizia agenţiei Standard & Poor’s de a menţine ratingul de ţară confirmă că România este un partener de încredere pentru investiţii, iar economia noastră dă semnale de stabilitate. Acest rezultat este meritul întregii societăţi şi al politicilor de disciplină financiară”
Nicușor Dan a postat acest mesaj sâmbătă pe Facebook.
Președintele a accentuat, totuși, că păstrarea ratingului nu constituie un argument pentru a se relaxa.
„Nu este însă un moment de relaxare. Păstrarea acestei direcţii depinde de responsabilitatea noastră de a pune stabilitatea economică şi dezvoltarea pe primul loc, dincolo de mizele politice”, a adăugat șeful statului.
Ilie Bolojan, în calitate de premier interimar, a declarat că performanțele realizate și îndeplinirea obligațiilor asumate au permis păstrarea ratingului de țară al României.
Bolojan a susținut că guvernul sub conducerea sa a diminuat deficitul cu aproape 27 de miliarde de lei comparativ cu anul precedent, fără a încetini investițiile. Conform declarației sale, investițiile s-au ridicat la 97 de miliarde de lei în primele opt luni, reprezentând un surplus de 25 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent. Premierul interimar a adăugat că, în ultimele 14 luni, cheltuielile de personal ale statului au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei.
În același interval, costul dobânzilor aferente împrumuturilor din anii precedenți a continuat să se ridice. În primele opt luni ale anului, bugetul a achitat 42 de miliarde de lei pentru dobânzi, o sumă care depășește cu aproximativ 8,9 miliarde de lei cifra din aceeași perioadă a anului precedent.
„Cu toate aceste eforturi resimţite de societate, pentru care le mulţumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanţatorii că suntem frecventabili. Implicit, direcţia cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite”, a transmis Ilie Bolojan.
El a subliniat că și ceea ce S&P denumește
„riscul unor compromisuri de politică publică suboptime, adoptate în ultimul moment”
este la fel de problematic. Premierul interimar a declarat:
„Viitorul guvern trebuie să continue linia, să menţină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos şi să cheltuiască numai ce are”
Bolojan a subliniat că PNL aspiră la constituirea cât mai promptă a unui guvern solid, însă care să asigure că România rămâne pe drumul stabilit.
Standard & Poor’s a comunicat în seara zilei de vineri că a ratificat evaluările de credit suveran pe termen lung și scurt ale României, la BBB-/A-3, atât în moneda străină, cât și în moneda locală. Perspectiva a rămas negativă.
„La 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung şi scurt BBB-/A-3 ale României, atât în monedă străină, cât şi în monedă locală. Perspectiva rămâne negativă”, a transmis agenția.
Conform raportului S&P, chiar și fără un acord pentru constituirea unui nou guvern, planul de consolidare fiscală al României pentru anul 2026 continuă să urmeze linia stabilită, iar peste 90% din fondurile alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență au fost garantate până în septembrie prin acte legislative temporare. Agenția prevede că perioada 2027-2028 a consolidării fiscale va beneficia de procedura UE privind deficitul excesiv.
S&P precizează că perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate privind implementarea măsurilor necesare pentru consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitului extern al României. Agenția indică și vulnerabilitatea țării la modificarea încrederii investitorilor, pe fondul nevoilor considerabile de finanțare externă și al deținerilor ridicate de datorie publică de către nerezidenți. În scenariul pesimist, S&P avertizează că ar putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028. Agenția menționează și riscul ca lipsa unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală și economică să afecteze consolidarea bugetară, încrederea investitorilor, costurile de finanțare și balanța de plăți.
S&P ar putea lua în considerare o retrogradare în cazul intensificării presiunilor externe; de exemplu, dacă perturbările de pe piața energetică influențează așteptările privind inflația, creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale. Într-un scenariu optimist, agenția ar putea revizui ratingul României la „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se reduc, evitând astfel erodarea bilanțurilor publice și externe.
Potrivit S&P, acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu, eventual bazat pe un consens politic larg, precum și de o revenire a creșterii economice.
Agenția indică că S&P își susține păstrarea ratingului pe speranța ca România să reușească să constituie, pe termen scurt, un guvern care să implementeze un plan bugetar credibil pentru anii 2027-2028. S&P subliniază că, în ciuda impasului politic din luna mai și a mai multor voturi de încredere nereușite pentru candidații la funcția de prim-ministru, consolidarea fiscală și utilizarea fondurilor europene au continuat pe linia stabilită pentru 2026.
Conform Agenției, autoritățile române au aprobat în sezonul estival cadrul legislativ esențial pentru eliberarea majorității sumelor din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Această măsură a ajutat la realizarea unui plafon maxim al fondurilor europene în cursul anului și a consolidat un buget de investiții publice echivalent cu 8,5% din PIB. Procentul de absorbție din MRR excede 90% pentru granturi și atinge 95% pentru împrumuturi.
S&P prevede că România va beneficia de fonduri europene echivalent cu aproximativ 3,5% din PIB în anul 2026. Conform agenției, aceste sume vor acoperi o porțiune semnificativă a necesității mari de finanțare externă și vor crea un spațiu fiscal pentru investițiile publice, care sunt considerate principala forță motrice a activității economice în acest an.
Agenția avertizează că un impas politic prelungit și posibilitatea unor compromisuri politice adoptate în ultimul moment ar putea submina reducerea prevăzută a deficitului bugetar și a celui de cont curent până în 2029.
Conform raportului, blocajul legislativ a determinat o pierdere de 750 de milioane de euro din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență, datorată neadoptării unei legi unitare ce reglementează salariile din sectorul public. S&P evidențiază că, fără un cadru stabil pentru controlul cheltuielilor salariale în sectorul public, perspectivele fiscale rămân influențate de declarațiile contradictorii ale principalelor partide.
În anul 2025, cheltuielile legate de personal au constituat 25% din totalul cheltuielilor publice.
Agenția subliniază că lipsa clarității în privința creșterilor salariale din sectorul public constituie un pericol pe măsură ce se apropie alegerile programate pentru 2028, întrucât fragmentarea politică ar putea genera derapaje fiscale legate de alegeri.
Conform evaluării S&P, deficitul contului curent al României este estimat la 7,5% din PIB pentru anul 2026, iar acesta se prevede că va rămâne cu aproximativ un punct procentual peste evoluția deficitului bugetar prevăzută până în 2029.
În ceea ce privește profilul instituțional și economic, agenția susține că
„politica conflictuală şi compromisurile politice frecvente de ultim moment ar putea submina previzibilitatea traiectoriei fiscale și a politicilor pe termen mediu ale României”.
S&P estimează că, deși fluxurile de fonduri europene se vor reduce anul viitor, sprijinul pentru investiții va rămâne important prin alocările rămase din politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro. Agenția estimează o contracție a economiei României de 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale, al inflației ridicate determinate de prețurile la energie și al scăderii salariilor reale, factori care ar urma să frâneze consumul privat. Investițiile finanțate din fonduri europene sunt indicate drept principala contrapondere. S&P afirmă că ipoteza de bază este ca România să prezinte un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028.
Agenția afirmă că absența unui guvern funcțional compromite predictibilitatea reformelor și perturbează guvernanța fiscală pe termen mediu.
Conform evaluării S&P, bugetul României pentru anul 2027 va presupune probabil o reducere a cheltuielilor de capital, alături de o indexare moderată a salariilor din sectorul public și a pensiilor.
Agenția estimează că deficitele externe vor rămâne semnificative și vor depăși deficitul bugetar cu aproximativ un punct procentual din PIB până în 2029. În același timp, inflația ridicată și presiunile asupra cursului de schimb ar urma să limiteze posibilitatea Băncii Naționale a României de a relaxa politica monetară pe termen scurt.
Agenția S&P estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 6,25% din PIB în anul 2026, scăzând față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Conform rapoartelor, diverse seturi de reforme implementate între 2025 și 2026 au adus câștiguri fiscale. Printre acțiunile citate se găsesc sporirea TVA-ului, majorarea accizelor, blocarea salariilor și pensiilor și recalibrarea taxei pe profit.
S&P consideră că România va menține progresul în consolidarea bugetului, respectând condițiile procedurii UE legate de deficitul excesiv, în care a intrat în 2020. În anul 2027, accentul efortului fiscal se va pune în principal pe cheltuieli, inclusiv prin creșteri moderate ale salariilor din sectorul public și ale pensiilor, după doi ani de stagnare.
Potrivit agenției, deficitul bugetar va continua să scadă și se așteaptă să atingă 5% din PIB în anul 2028. Simultan, S&P prognozează că aceste deficite vor provoca o majorare a datoriei publice nete a României la 60% din PIB în 2027, comparativ cu 52% la finalul anului 2025.
COMENTARII / 0