Tudorel Toader, fost judecător la Curtea Constituțională, consideră că Ilie Bolojan nu ar trebui să mai fie luat în considerare pentru postul de premier, deoarece o astfel de propunere din partea președintelui ar constitui un ocolire a voinței exprimate de Parlament. În ciuda acestui fapt, trecutul recent al României arată că au existat situații în care foști premieri care au fost înlăturați prin moțiune de cenzură au fost ulterior reapuși în funcție.
Nu se poate face abstracție de votul de blam
exprimat de Parlament, după părerea sa.
Este considerat un vot de blam atunci când o moțiune de cenzură este adoptată, conform unui fost judecător de la Curtea Constituțională, care a oferit explicații pe această temă.
Potrivit spuselor lui Tudorel Toader, adoptarea unei moțiuni de cenzură reprezintă o expresie a neîncrederii Parlamentului în capacitatea premierului și a Guvernului de a-și îndeplini obiectivele programului de guvernare.
„Este un vot de blam în sensul că Parlamentul își exprimă neîncrederea în capacitatea premierului și a Guvernului de a pune în aplicare programul de guvernare”
, a declarat Tudorel Toader pentru Digi24.ro.
Această declarație subliniază că un astfel de vot reprezintă un vot de blam la adresa premierului și a echipei guvernamentale.
În anumite circumstanțe excepționale, premierul poate fi din nou propus pentru funcție. Condițiile specifice care permit acest lucru nu sunt încă elucidate.
CCR a luat o decizie relevantă în 2020, care a vizat o încercare a președintelui de la acea vreme de a-l readuce pe Ludovic Orban în funcția de premier.
Fostul judecător al Curții Constituționale a făcut referire la acest caz, care a stabilit un precedent important.
Potrivit unui fost judecător al Curții Constituționale a României, există o decizie relevantă a CCR, respectiv Decizia nr. 85/2020, care a avut ca obiect figura lui Ludovic Orban.
„Există Decizia CCR nr. 85/2020, cu referire la Ludovic Orban, pe care Klaus Iohannis voia să îl redesemneze premier, iar CCR a spus că nu poate fi desemnată aceeași persoană care a făcut obiectul unei moțiuni de cenzură.
Prin urmare, nici Ilie Bolojan nu poate fi desemnat din nou, din același motiv.”
Această decizie a Curții a stabilit că Klaus Iohannis nu putea să îl redesemneze pe Ludovic Orban pentru funcția de premier, deoarece acesta din urmă făcuse obiectul unei moțiuni de cenzură.
În același timp, Ilie Bolojan se confruntă cu aceeași situație, fiind și el vizat de această decizie, ceea ce înseamnă că nu poate fi desemnat din nou pentru aceeași funcție.
În ciuda acestui fapt, Ludovic Orban și-a recâștigat ulterior poziția, însă Tudor Toader susține că această revenire a fost permisă doar în circumstanțe excepționale:
„A primit un vot de blam”
Următoarele declarații au fost făcute în contextul unei analize politice recente.
Florin Cîțu a fost desemnat într-un anumit moment, însă și-a înaintat demisia.
Ulterior, a intervenit pandemia și s-au produs schimbări în condițiile socio-economice, drept urmare contextul în care Orban a fost reales în funcție era diferit de cel anterior.
- Se poate spune că: „Da, Emil Boc a fost reales după ce fusese demis.”
- Într-adevăr, dar Boc a fost reales după ce Traian Băsescu a fost reales.
Astfel, există două exemple de premieri care au fost demiși prin moțiune de cenzură și ulterior realeși, însă de fiecare dată a intervenit un anumit eveniment care a schimbat contextul în care fusese adoptată moțiunea.
„Între timp fusese desemnat Florin Cîțu, care și-a depus mandatul. A intervenit pandemia, s-au schimbat condițiile socio-economice, iar contextul în care Orban a fost învestit a doua oară era diferit.
Veți spune: „Da, dar și Emil Boc a fost reînvestit după ce a fost demis.”
Da, dar Boc a fost reinvestit după ce Traian Băsescu a fost reales. Avem, așadar, două exemple de premieri care au fost demiși prin moțiune de cenzură și ulterior reinvestiți, însă de fiecare dată a intervenit un eveniment care a schimbat contextul în care fusese adoptată moțiunea.”
În situația în care același nume este propus din nou de către președinte, Parlamentului nu îi este impusă o anumită decizie. Libertatea de decizie a Parlamentului rămâne astfel neafectată.
„Dacă președintele propune același candidat, nu ține cont de Parlament”
În situația în care același candidat este propus din nou la funcția de premier, rezultă că președintele care face această propunere nu ia în considerare dorința Parlamentului. În cadrul mecanismului de echilibru al puterilor în stat, Parlamentului îi revine rolul de a fi entitatea supremă.
Potrivit spuselor lui Tudorel Toader, există mai mulți foști premieri care au fost înlăturați prin moțiune de cenzură și nu s-a mai discutat despre reinvestirea lor.
În anul 2020, Curtea Constituțională a României emises certain statements.
În urma unei sesizări din partea PSD, Curtea Constituțională a decis, în anul 2020, că numirea lui Ludovic Orban în funcția de premier de către Klaus Iohannis a fost în conformitate cu legea, după ce Guvernul condus de Orban a fost înlăturat printr-o moțiune de cenzură.
În acea perioadă, judecătorii Curții Constituționale a României au accentuat importanța stabilității, afirmând că președintele nu are dreptul să propună un candidat cu intenția de a crea sau de a prelungi o situație de impas instituțional și de a declanșa alegerile anticipate, după cum
Orban
însuși declarase în mod public că și-ar dori.
În urma anunțului privind consultările Klaus Iohannis, fostul prim-ministru al Guvernului care a fost înlăturat prin moțiune de cenzură a afirmat în spațiul public că strategia PNL pentru perioada următoare vizează crearea condițiilor necesare pentru alegerile anticipate, astfel încât să fie îndeplinite cerințele constituționale care să îi permită Președintelui României Klaus Iohannis să dizolve Parlamentul actual, potrivit deciziei CCR din 2020.
Decizia Curții subliniază, de asemenea, că președintele a înaintat aceeași propunere pentru funcția de premier la o zi după adoptarea moțiunii de cenzură.
Președintele a făcut această propunere fără a lua în considerare posibilitatea formării unei noi majorități parlamentare.
Curtea a arătat că numirea unui nou premier se bazează pe capacitatea acestuia de a obține sprijinul unei majorități în Parlament.
Decizia poate fi consultată AICI.
În ciuda opiniilor contrare, un nume important din cadrul PNL consideră că Ilie Bolojan ar putea fi propus pentru funcția respectivă. Afirmația vine în urma unor discuții recente despre posibilii candidați pentru postul înalt. Potrivit surselor, această propunere ar putea fi făcută de către Nicușor Dan. Nu se știe încă dacă această posibilă nominalizare va fi oficializată în viitorul apropiat.
Gabriel Andronache, liderul grupului parlamentar al PNL, a declarat joi că Ilie Bolojan ar putea fi propus din nou pentru funcția de premier, în anumite condiții.
Acestea includ absența intenției președintelui României de a declanșa alegeri anticipate, formarea unei noi majorități și trecerea unei perioade rezonabile de timp de la momentul moțiunii de cenzură.
„Dacă preşedintele României nu urmăreşte să provoace alegeri anticipate, dacă se coagulează o nouă majoritate şi dacă trece o perioadă rezonabilă de timp de la data moţiunii de cenzură”
, a precizat el, amintind decizia Curții Constituționale din 2020.
COMENTARII / 0