Protecția zonei Mării Negre revine în discuție în urma atacurilor recente cu drone asupra navelor comerciale. Aceste evenimente reamintesc deficiențele apărării europene evidențiate de un raport UE, care subliniază deficiențe majore în capacitățile navale.
În Marea Neagră, dronele au generat o serie de distrugeri, scufundând nave comerciale, declanșând incendii la bord și ucigând civili, evidențiind dificultățile cu care se confruntă Europa în protejarea uneia dintre cele mai vulnerabile regiuni maritime ale sale.
Conducătorul bulgar Rumen Radev a calificat incidentul cu dronele ca fiind absolut inacceptabil, întâmplat marți, la o distanță de aproximativ 130 de kilometri de litoralul bulgar. Un vas comercial a afundat, în timp ce altul a suferit daune. Radev nu a desemnat niciun autor pentru acțiune, investigarea fiind încă în curs de desfășurare.
Citește șiMai multe țări sunt pregătite să scoată petrol și motorină din rezervele strategice pentru a calma piața carburanților
Luni, o navă cargo deținută de o companie turcă și care transporta cereale ucrainene a luat foc și ulterior s-a scufundat în largul României. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nava fusese atacată de drone rusești. Două persoane aflate la bord au murit.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a condamnat ambele evenimente.
„Situația din Marea Neagră este din ce în ce mai îngrijorătoare”, a declarat ea. „Atacurile asupra navelor civile sunt inacceptabile.”
Incidentele readuc în atenție capacitatea Europei de a proteja transportul maritim și infrastructura critică din Marea Neagră, la mai bine de un an după ce UE a lansat o strategie menită să consolideze securitatea în regiune, scrie Euronews.
Planul UE pentru Marea Neagră
În mai 2025, odată cu prezentarea Strategiei de securitate pentru Marea Neagră, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a subliniat că regiunea simte efectele conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Regiunea Mării Negre este o țintă principală pentru acțiunile hibride. Uniunea Europeană urmărește să consolideze cooperarea pentru combaterea atacurilor cibernetice, a dezinformării și a altor acțiuni ostile”, declara Kallas. „Încălcările repetate ale spațiului aerian și atacurile asupra porturilor și rutelor maritime evidențiază această realitate.”
Politica UE a urmărit să consolideze securitatea acestui coridor maritim și să asigure protecția infrastructurii și a obiectivelor esențiale, cum ar fi instalațiile offshore și cablurile submarine.
Strategia includea și realizarea unui Centru de Securitate Maritimă situat în Marea Neagră, cu scopul de a coordona sprijinul și de a întări colaborarea între gărzile de coastă, alături de alte activități. Acest centru ar fi responsabil și cu examinarea informațiilor obținute de la senzorii instalați pe fundul oceanului și cu notificarea aliaților cu privire la posibilele pericole și amenințări.
Când a fost întrebat despre performanța strategiei în lumina incidentelor din săptămâna curentă, sprețul de comunicare al Comisiei Europene, Christian Wigand, a spus că, în cadrul acestei inițiative, s-au lansat 65 de proiecte, cu un total de 200 de milioane de euro.
„În acest context, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și-a oferit sprijinul autorităților române și bulgare, în conformitate cu rolul său de a oferi sprijin la nivel european în domeniul siguranței maritime și al monitorizării situației”, a spus el. „România și Bulgaria au solicitat imagini din satelit pentru a îmbunătăți monitorizarea situației în urma atacurilor, iar în prezent le furnizăm aceste imagini.”
În legătură cu Centrul de Securitate Maritimă la Marea Neagră, Wigand a subliniat că inițiativa este gestionată de România și Bulgaria și are ca scop îmbunătățirea supravegherii stării maritime și a rețelei de infrastructură critică.
Comisia Europene a emis un raport în iulie despre executarea Strategiei Uniunii Europene pentru Marea Neagră, confirmând că cele două state au conceput împreună proiectul centrului, care are ca scop, printre altele, contracararea amenințărilor hibride complexe.
În urma incidentului din Bulgaria, ministrul român de Externe a anunțat marți că centrul va opera în principalele porturi ale ambelor state, Constanța și Varna.
Deficiențe semnificative în competențele maritime ale Europei.
Însă o copie ajunsă în presă a importantului raport anual al UE privind pregătirea pentru apărare indică deficiențe majore în capacitățile de apărare ale Europei, în special în ceea ce privește războiul naval.
Agenția Europeană de Apărare, cu contribuții financiare din partea Comisiei și a Serviciului European de Acțiune Externă, a întocmit un raport care evaluează dacă cele 27 state membre progresează în mod corespunzător spre atingerea obiectivului de pregătire militară stabilit pentru anul 2030.
Chiar dacă autoritățile din UE planifică alocarea a aproximativ 98,9 miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților maritime în intervalul 2024-2029, lacunele existente compromit diverse operațiuni navale.
În raport se evidențiază că există deficiențe majore în ceea ce privește muniția navală și stocurile de rachete, sistemele navale integrate de apărare aeriană și antirachetă (IAMD), capacitățile de atac la distanță mare și protecția infrastructurii de pe fundul mării.
„Persistă lacune critice în ceea ce privește muniția navală și stocurile de rachete, sistemele navale integrate de apărare aeriană și antirachetă (IAMD), capacitățile de atac la distanță mare și protejarea infrastructurii de pe fundul mării”
Pentru a remedia aceste probleme, documentul recomandă trei direcții de acțiune:
„Strategiile nu sunt suficiente”
Mihai Sebastian Chihaia, expert în securitate maritimă la European Policy Centre, afirmă că Marea Neagră a fost neglijată în dezbaterile extinse privind apărarea Europei și susține că singurele strategii nu sunt suficiente.
„Avem destul de multe strategii, avem destul de multe direcții, dar pentru a securiza cu adevărat Marea Neagră ai nevoie, în realitate, de capabilități”, a declarat el pentru Euronews.
Printre acestea se numără capacitățile de colectare a informațiilor, precum senzorii și radarele. Chihaia consideră că NATO, pilonul central al apărării colective europene, ar putea elabora, la rândul său, o strategie dedicată Mării Negre.
România și Turcia au accentuat că își aliniază acțiunile pentru a întări securitatea în zona respectivă, după incidentele cu dronele raportate la începutul săptămânii, în care au fost implicate și Bulgaria.
Chihaia afirmă că încă nu există o viziune mai cuprinzătoare privind viitoarea structură de securitate a Mării Negre. Deși au avut loc ani de negocieri, NATO nu a conceput încă o astfel de arhitectură.
„Acest lucru nu s-a întâmplat”
a declarat expertul.
Conform raportului, Comisia are ca sarcină să furnizeze statelor membre indicații și concepte. Acestea pot cuprinde și modalități de sprijin financiar, cum ar fi programul de împrumuturi pentru apărare intitulat Security Action for Europe (SAFE).
„Este vorba, de fapt, despre stimularea statelor membre să lucreze împreună, să dezvolte noi soluții tehnologice și să le integreze”, a explicat el.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Thomas Regnier a declarat că Bulgaria și România „joacă un rol crucial în apărarea flancului nostru estic”, adăugând că cele două țări primesc împreună 20 de miliarde de euro prin programul SAFE.
COMENTARII / 0