Norvegia vrea protecție nucleară de la Franța

La Paris, într-o declarație făcută în urma discuțiilor cu Jonas Gahr Støre, omul de stat francez Emmanuel Macron a informat că statul scandinav dorește să...

La Paris, într-o declarație făcută în urma discuțiilor cu Jonas Gahr Støre, omul de stat francez Emmanuel Macron a informat că statul scandinav dorește să se alăture conceptului de „descurajare nucleară avansată” promovat de Franța partenerilor săi europeni, informează France Presse și News.ro, într-o ședință care a avut loc miercuri**.

În cadrul unei declarații recente, liderul norvegian a menționat că Franța a demarat un proces de dialog cu privire la posibilitatea ca arsenalul său nuclear să joace un rol și în securitatea europeană, drept răspuns la provocările militare actuale.

„Franţa iniţiază acum un dialog cu aliaţii săi apropiaţi cu privire la modul în care armele sale nucleare pot contribui, de asemenea, la securitatea şi descurajarea europeană împotriva ameninţărilor militare”

Citește șiFost deputat PNL: „Parlamentul a votat, ieri, un prim-ministru. Doar că îl cheamă Marian Neacșu”

, a reiterat el, în cadrul unei întâlniri la Palatul Élysée, alături de preşedintele francez. În acest context, a fost confirmată intenția Oslo de a adera la această inițiativă, împreună cu parteneri strategici precum Polonia, Marea Britanie, Germania și partenerii nordici.

O evoluție notabilă are loc în politica de securitate a Norvegiei, țară care, până în prezent, a menținut o poziție strâns aliniată cu Washingtonul, considerând că această relație îi asigură stabilitatea, informează agenția Reuters.

Nu este cazul

unei reconsiderări radicale a acestei poziții, însă, potrivit sursei citate.

Miercuri, Gahr Støre a efectuat o vizită la Paris, unde a avut o întrevedere cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei. În cadrul acestei vizite, a fost semnat un nou acord de apărare între Norvegia şi Franţa, care prevede aderarea Norvegiei la un plan de iniţiativă francez referitor la arme nucleare.

Nu există declaraţii directe

În contextul noilor evoluții pe scena securității europene, Jonas Gahr Store, premierul norvegian, a oferit o explicație pertinentă pentru această decizie, potrivit agenţiei de ştiri norvegiană NTB.

„Facem acest lucru având în vedere situaţia politicii de securitate din Europa, inclusiv reînarmarea masivă a Rusiei, inclusiv în domeniul nuclear, şi faptul că aceasta duce un război pe scară largă împotriva unei alte ţări europene”

, a declarat el.

În ciuda acestui fapt, Norvegia va menține o abordare precaută, fără depozitarea de arme nucleare pe teritoriul său în perioadele de pace, a mai declarat el.

Nu vor fi arme nucleare în Norvegia pe timp de pace

a reiterat oficialul.

Țara nordică cu o populație de 5,6 milioane de locuitori este un membru activ al NATO, însă nu și al Uniunii Europene, și are o frontieră comună cu Rusia în regiunea Arctică.

În luna martie, Franța a propus extinderea protecției oferite de arsenalul său nuclear pentru a acoperi și alte state europene. Aceasta înseamnă, în termeni practici, că în cazul unui atac îndreptat împotriva Norvegiei, Franța ar putea răspunde cu o lovitură nucleară.

Nu se schimbă nimic

nu este cazul aici, însă o declarație relevantă a fost emisă anterior.

Țara nordică Norvegia se alătură exclusivului grup de națiuni care sunt protejate de Franța prin garanții nucleare, după ce Polonia și Lituania au obținut deja acest statut, toate trei fiind vecine cu Rusia.

Conform datelor oferite de Federaţia Oamenilor de Ştiinţă Americani, Rusia şi Statele Unite deţin poziţiile de lideri mondiali în domeniul puterii nucleare, fiecare dispunând de peste 5.000 de capete nucleare. În acelaşi timp, China posedă în jur de 500 de astfel de arme, în timp ce Franţa şi Marea Britanie au 290 şi respectiv 225 de capete nucleare.

COMENTARII / 0