Poți să pari că ai 30 de ani în buletin, însă corpul tău poate să se comporte ca unul de 45 de ani. Sau situația poate fi inversă! Pentru publicația Libertatea, Nosheen Khan, care activează ca dietetician clinicien, director de cercetare nutrițională și expert în epigenetică în Marea Britanie, detaliază ce reprezintă ceasurile epigenetice, motivul pentru care masa musculară constituie fundamentul principal în
În scopul de a descoperi mecanismele îmbătrânirii, primul pas este să distingem două noțiuni: vârsta cronologică, calculată pe baza datei de naștere înscrisă în buletin, și vârsta biologică, care reflectă nivelul de deteriorare al celulelor și organelor noastre. În acest context, se implică ceasurile epigenetice.
Imaginează-ți ADN ca pe o piană colosală, în care genele moștenite de la părinți reprezintă clapele. Epigenetica acționează ca „muzicianul” care decide ce clape se apasă și cu ce intensitate. În timp, factori precum alimentația, stresul, lipsa somnului sau poluarea adaugă pe aceste note mici „etichete chimice”, un proces cunoscut sub numele de metilare a ADN-ului.
Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie
Ceasul epigenetic reprezintă un test de laborator extrem de specializat, care investighează aceste etichete chimice prezente pe ADN. Acesta cuantifică acumularea lor pe parcursul timpului și, cu o precizie uimitoare, determină vârsta biologică reală a organismului, sau chiar a fiecărui organ în parte.
Astfel, un ceas epigenetic poate indica unui medic dacă stilul de viață provoacă îmbătrânirea mai rapidă decât ar fi de așteptat sau dacă obiceiurile benefice păstrează celulele într-o stare de vârstă mai tânără decât cea înscrisă în documente.
Expertă britanică Nosheen Khan a precizat în articolul de la Libertatea că alegerile noastre cotidiene au capacitatea de a modifica direct modul în care genele noastre operează.
„Când vorbim despre epigenetică, nu vorbim despre modificarea ADN-ului, ci despre ceea ce se întâmplă deasupra ADN-ului. Vorbim despre ceva similar cu un întrerupător de lumină, care activează sau dezactivează variantele genetice în funcție de alimentația și stilul nostru de viață. Astfel, când activăm sau dezactivăm anumite variante genetice, influențăm dacă ne vom îngrășa, dacă vom fi mai predispuși la Alzheimer sau modul în care metabolizăm folații, de exemplu”, explică Nosheen Khan.
Modificarea stilului de viață poate influența expresia genică, împiedicând apariția unor boli pentru care avem o predispoziție genetică. Prin urmare, un stil de viață sănătos poate, într-adevăr, să „activeze” genele bune, e de părere Viorica Elena Rădoi, medic genetician, după cum a declarat în emisiunea „Bine pentru tine”.
O concepție eronată și comună este că prevenirea îmbătrânirii se bazează exclusiv pe ceea ce consumăm. Nosheen Khan subliniază legătura dintre alimentație și antrenamentul cu greutăți (de rezistență).
„Antrenamentul de rezistență ajută la menținerea masei musculare, iar prin menținerea masei musculare ajuți la prevenirea obezității, deoarece masa musculară arde masa adipoasă. De asemenea, în mușchi avem mitocondrii. Mitocondriile sunt uzinele noastre energetice, dar sunt și ceea ce noi numim «santinelele sistemului imunitar». Când mitocondriile nu funcționează eficient, nu mai eliberăm energie, iar acest lucru duce la oboseală, balonare, simptome cronice și chiar durere”, atrage atenția experta.
Studiile globale susțin afirmațiile expertului: pe măsură ce înaintăm în vârstă, reducerea masei musculare, denumită sarcopenia, provoacă defecte în funcționarea mitocondriilor. Aceste defecte stimulează un mecanism identificat ca inflammaging, inflamație persistentă la nivel celular care sporește ritmul ceasurilor epigenetice și intensifică probabilitatea apar
Conform lui Nosheen Khan, cheia nu constă într-o dietă drastică sau într-un aliment „minune”, ci într-un ansamblu de obiceiuri integrate:
Miliardarii alocă fonduri uriașe în speranța de a obține nemurirea. Biohacking și terapii polivalent controversate pentru extinderea duratei de viață.
COMENTARII / 0