Pentru locuitorii orașului industrial rus Samara, situat pe malurile fluviului Volga, primul semn al atacului ucrainean l-au reprezentat exploziile care au provocat un nor de fum care s-a ridicat în aer. Deși Kremlinul a oferit informații vagi cu privire la țintă, imaginile video apărute pe rețelele sociale au clarificat rapid ce anume fusese lovit în primele ore ale zilei de 15 august: Centrul Spațial și de Rachete Progress, producătorul rachetelor rusești Soyuz-2, relatează The Guardian.
Două rachete Flamingo au lovit cu forță două clădiri, printre ele și o instalație numită 106A, o
„cameră sterilă”
Citește șiAli Asgari, regizorul iranian care face furori la Cannes: „Deocamdată, singura lumină pe care o am e cinematografia”
în care se asamblau plăcile de bază ale sistemelor de lansare Soyuz.
În contextul altor operațiuni ucrainene menite să afecteze rafinăriile și sectorul industrial rus, atacul din Samara s-a evidențiat, demonstrând că războiul se extinde. Impactul său geografic, deja resimțit în întreaga Europă prin atacuri hibride și prin agresiuni asupra navelor civile din Marea Neagră, a dobândit și o dimensiune spațială.
Într-un conflict care redefinește modul de desfășurare a războiului prin utilizarea pe scară largă a dronelor și a senzorilor de pe câmpul de luptă, accesul la spațiu și la sateliții care alimentează aceste sisteme – precum și capacitatea de a perturba operațiunile inamice în spațiu – a devenit din ce în ce mai crucial.
Atacul asupra orașului Samara a fost un exemplu elocvent în acest sens, vizând rachetele care transportă noul sistem de sateliți rus Rassvet, care este implementat rapid pentru a înlocui sistemul Starlink al lui Elon Musk, din care Rusia a fost exclusă la începutul acestui an.
În plus, în acest an, Ucraina a atacat și alte ținte din patrimoniul Roscosmos, printre ele Korolyov, un complex de amploare mare, localizat la nordul Moscovei, și un radiotelescop, realizat de ucraineni și luat de Rusia în Crimeea.
Nu reprezintă singura problemă din domeniul spațial cu care se confruntă Ucraina eforturile Rusiei de a-și extinde rapid rețeaua Rassvet. În plus, Moscova a activat rachete balistice Oreșnik de cel puțin trei ori; sistemul respectiv pornește în spațiul apropiat și eliberează mai multe focoase, fiecare putând fi ghidat independent, fiind inițial conceput pentru armament nuclear.
Toate acestea au determinat Kievul să-și intensifice eforturile de diversificare a accesului la sistemele spațiale, fără a mai depinde de SUA și de Starlink – al cărui acces a fost restricționat în mod controversat în ultimele săptămâni – și să dezvolte noi contramăsuri spațiale împotriva amenințărilor precum Oreșnik.
Ucraina a realizat cel puțin trei încercări de interceptare în zona spațială apropiată, în încercarea de a-și lansa propriile sateliți suverani, aliniindu-se astfel la un număr în creștere de state care doresc să-și consolideze prezența orbitală.
În luna precedentă, Ucraina și compania daneză GomSpace au anunțat lansarea cu succes a satelitului Obria Nano, primul experiment pentru o viitoare rețea de comunicații autonomă ucraineană, care, conform rapoartelor, ar trebui să includă în jur de 245 de sateliți.
Conform experților, creșterea continuă a conflictului din Ucraina în spațiu constituie singura dovadă recentă a militarizării rapide a unui domeniu al cărui tratate rămân neclare, depășite și greu de aplicat.
În septembrie, secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, a recunoscut pentru prima dată că Washingtonul a desfășurat „arme de control spațial pe orbită”, pe fondul unor informații conform cărora Rusia și-ar fi trimis în mod regulat sateliții în apropierea obiectivelor spațiale ale SUA și ale altor țări.
Pentru a sublinia acest aspect, câteva săptămâni mai târziu, un satelit rus, Kosmos 2612, a fost observat efectuând manevre agresive în direcția unui satelit radar comercial operat de grupul finlandez Iceye, care furnizează imagini tridimensionale ale terenului armatei ucrainene, într-un gest pe care experții l-au descris drept un act de hărțuire deliberată.
„[Războiul spațial] a fost prezentat ca fiind viitorul”, a declarat dr. Elena Grossfeld, expertă în domeniul spațiului și al securității la Universitatea de Apărare din Suedia. „Dar noi ne aflăm deja în acel viitor”.
Grossfeld afirmă că pentru Moscova, utilizarea spațiului a devenit vitală pentru realizarea obiectivelor militare; capitala consideră mișcările ofensivă din orbita spațială ca un semn premergător al unui conflict mai extins, într-o nouă paradigmă în care războiul este intrinsec legat de datele colectate de sateliți și de localizarea țintelor.
„Totul a început înainte de războiul din Ucraina”, a spus Grossfeld. „Forța Spațială a SUA [pe atunci, comandantul adjunct, generalul David Thompson] a declarat în 2021 că SUA înregistrau atacuri zilnice [din partea Rusiei și a Chinei] asupra sateliților americani”.
„Nu este vorba neapărat de [atacuri] cinetice, dar acum, pe fondul războiului și având în vedere dependența tuturor de spațiu în ceea ce privește informațiile și comunicațiile, acest aspect a devenit o prioritate absolută”.
Chiar dacă Grossfeld a menționat că scopul Rusiei în legătură cu ultimele acțiuni de „intimidare” asupra satelitului Iceye rămâne neclar, una dintre ipoteze era forțarea acestuia să consume combustibil pentru a modifica traiectoria și, prin urmare, a reduce durata de viață.
Aceasta nu reprezintă singura strategie detectată. Rusia a recurs, de asemenea, la bruiajul semnalelor, la orbirea sateliților cu laser și a instalat sateliți spion
„inspectori”
în apropierea unor active spațiale străine.
Specialiștii susțin că o problemă majoră a evoluției în domeniul spațial constă în faptul că acordurile de reglementare a spațiului și de utilizare a armelor au căpătat vechime în ultimii ani.
Victoria Samson, responsabilul inițiativei de securitate și stabilitate spațială la Secure World Foundation, o organizație care se angajează pentru protecția și durabilitatea spațiului, a observat o creștere rapidă a numărului de state care desfășoară operațiuni în spațiu, în același timp cu creșterea operațiunilor comerciale ale companiilor precum SpaceX, deținută de Elon Musk, și Blue Origin, de Jeff Bezos.
Totuși, chiar dacă numeroase state au optat pentru SpaceX în ceea ce privește lansările de sateliți, deciziile recente ale lui Musk privind Ucraina, prin reducerea vitezei de transfer a datelor Starlink, au determinat o reevaluare urgentă a posibilității de a se sprijini pe companii private instabile și, din când în când, influențate de motive ideologice.
„Marea schimbare din ultimul deceniu”, a spus Samson, „a fost orientarea către operațiunile spațiale comerciale, iar acest lucru a constituit o problemă în conflictul actual [din Ucraina]”.
La fel ca Grossfeld, Samson consideră că tensiunile din spațiu devin din ce în ce mai evidente. „Totul face parte din competiția strategică”, a spus ea, referindu-se la recentul incident în care Rusia a intimidat un satelit. Ea a adăugat că, pe măsură ce tensiunile s-au intensificat, s-a înregistrat „o mai mare deschidere din partea SUA de a discuta despre ceea ce fac [în ceea ce privește armele în spațiu], în timp ce Rusia și China lucrează la multe dintre aceleași lucruri”.
În continuare, se evidențiază încă o problemă legată de utilizarea spațiului în contextul unui conflict militar activ. Am observat deja cum Rusia a blocat semnalul GPS, provocând astfel perturbarea traficului aerian de peste țările baltice. Această situație a devenit mai clară în cazul Starlink și în pauzele impuse de SUA privind transmiterea datelor satelitare către Ucraina, [care avertizează] asupra rachetelor balistice care se apropie.
„Apoi, mai există problema utilizării spațiului în cadrul unui conflict militar activ. Am văzut deja cum Rusia a bruiat semnalul GPS, ceea ce a dus la perturbarea traficului aerian deasupra țărilor baltice. Dar acest lucru a fost deosebit de evident în cazul Starlink și în pauzele pe care SUA le-au impus în ceea ce privește partajarea informațiilor obținute prin satelit cu Ucraina [care avertizează] asupra rachetelor balistice care se apropie”.
Musk și administrația Trump au generat, potrivit lui Samson, o consecință majoră: a forțat statele să caute alternative.
„La fel ca rușii cu rețeaua Rassvet, toată lumea își dorește acum propriile versiuni ale Starlink, inclusiv europenii”.
Conform Fedir Venislavskyi, președintele subcomisiei pentru securitate de stat din cadrul comisiei parlamentare pentru apărare, Ucraina a dobândit o prezență suverană în spațiu, realizată prin satelitul Obria Nano.
Din primele zile ale conflictului, sectorul spațial a jucat un rol esențial pentru armata Ucraina, fapt confirmat de incidente recente, fie ele inițiate de guvernul SUA sau de compania SpaceX, în urma cărora am observat intreruperi ale comunicațiilor, compromițând astfel sistemele de comandă și control ale forțelor noastre.
„Acum trebuie să trecem la un alt nivel, mai ales că inamicul amenință deja teritoriul ucrainean din spațiul cosmic prin intermediul rachetelor Oreșnik. Este esențial să nu fim miopi în ceea ce privește acest risc”.
Rachetele ucrainene nu mai pot atinge bazele rusești de lansare, iar Ucraina a realizat, în loc, trei experimente cu tehnologii exoatmosferice concepute pentru a opri lansările din spațiul apropiat, inclusiv cele ale armelor transportate de aeronave la altitudini extrem de înalte.
„Este o prioritate”, a declarat Venislavskyi. „Am demonstrat deja capacitatea de a lansa sisteme exoatmosferice și lucrăm pentru a vedea dacă putem trece la producția în serie a acestora”. Cu toate acestea, a recunoscut el, având în vedere cerințele uriașe generate de război, finanțarea ar reprezenta o problemă semnificativă.
În același timp, cursa spațială nouă persistă.
Europenii revin la masa de negocieri legate de Ucraina, din Abu Abid. În declarație, ei afirmă:
„Vor fi bine reprezentaţi”
Anunțul a venit din Franța.
Aliații europeni sunt mai conștienți de apetitul tot mai mare al Kremlinului pentru risc, spune șeful Armatei britanice
COMENTARII / 0